Cum se vor majora pensiile

În şedinţa Coaliţiei de guvernare, care a avut loc luni seară, PSD şi PNL au ajuns la un acord privind majorarea pensiilor începând cu 1 ianuarie 2023.

„Vom acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. Această sumă va fi împărţită în două tranşe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta şi din iarna viitoare. Am convenit, de asemenea, ca alocaţiile de stat pentru copii să fie actualizate cu rata inflaţiei, persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizaţie, iar indemnizaţiile pentru veteranii şi văduvele de război să fie actualizate cu rata inflaţiei, începând din 2018, însemnând o creştere totală de aproximativ 30 de procente. Perioada pe care o traversăm este una marcată de multiple crize la nivel mondial şi trebuie să asigurăm o amortizare a efectelor generate de inflaţia crescută. De aceea, PNL s-a opus ferm unor creşteri mai mici de 15% şi a obţinut în negocieri creşteri totale care depăşesc 15,8%”, a subliniat Premierul Ciucă, scrie News.ro.

Şi liderul PSD, Marcel Ciolacu a făcut o declaraţie, cu privire la majorările promise de guvern.

„Am spus încă din septembrie că majorarea pensiilor trebuie făcută diferenţiat, sprijinindu-i mai mult pe cei care au pensii mai mici. Am fost consecvenţi şi am reuşit să-i convingem şi pe partenerii de Coaliţie de justeţea propunerii PSD. Astfel, de la 1 ianuarie, toate pensiile vor creşte cu un procent de 12,5%, respectiv punctul de pensie va fi de 1.784 de lei. Totodată, vom continua acordarea unui sprijin ţintit pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 lei astfel: 1000 de lei până în 1.500 de lei, 800 de lei până în 2.000 de lei şi 600 de lei până în 3.000 de lei. Acest sprijin va fi împărţit în două tranşe pe parcursul anului 2023. De asemenea, se va acorda un sprijin de 1.400 de lei împărţit în două tranşe semestriale ca sprijin pentru plata facturilor la energie pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei. În plus, persoanele cu venituri de până la 1.700 de lei vor primi carduri pentru alimente în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023. În ceea ce priveşte protejarea persoanelor cu handicap, se va acorda cea de-a 13-a indemnizaţie. Totodată, se va actualiza cu rata inflaţiei indemnizaţia pentru veteranii şi văduvele de război – aceste indemnizaţii fiind îngheţate din anul 2018, creşterea fiind de aproximativ 30%. De la 1 ianuarie 2023, alocaţiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rata inflaţiei”, a menţionat preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, mai scrie News.ro.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a anunţat că va furniza Republicii Moldova, din partea comunității internaționale, asistență financiară în valoare de 100 milioane de euro.

„Emmanuel Macron a precizat că zece milioane de euro vor fi oferite până la sfârşitul acestui an sub formă de subvenţii din partea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), a Programului Alimentar Mondial (PAM) şi a Fondului Internaţional de Urgenţă al Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)”, scrie România liberă, citând jurnalul.ro

„Ajutarea Republicii Moldova este participarea la efortul de război. Nu avem dreptul de a ceda în faţa oboselii ori a pasivităţii. Republica Moldova se confruntă cu efecte multiple ale războiului, dar demonstrează generozitate în contextul afluxului de refugiaţi. Republica Moldova a primit cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni, în raport cu numărul de locuitori. Abandonarea Republicii Moldova ar însemna că Europa nu are vocaţia de a fi loială”, a afirmat Preşedintele Franţei, potrivit postului BFMTV, arată România liberă.

„Fostul judecător Cristi Dănileț a devenit oficial cetățean al Republicii Moldova, după ce Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat un decret în acest sens, anunță presa de peste Prut, scrie azi Cotidianul.

„Decretul privind acordarea cetățeniei a fost publicat în Monitorul Oficial din 18 noiembrie 2022”, mai arată Cotidianul.

Presa mai scrie că în Ardeal a apărut un nou partid politic – Alianţa Maghiară din Transilvania.

„Înregistrarea Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT), care a fost creată prin fuziunea dintre Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a devenit definitivă, astfel că cele două partide care au format AMT au încetat să mai existe, au anunţat liderii noii formaţiuni politice, la Cluj-Napoca”, notează Ştirile Transilvaniei.

„János Mezei, preşedintele AMT, a prezentat noul partid ca fiind o organizaţie care aduce laolaltă formaţiunile politice de orientare naţională. Politicianul a amintit că la fuziune a condus un proces de apropiere şi negociere are a durat trei ani, iar înregistrarea noului partid a fost, mai întâi, respinsă de către instanţă, astfel că procesul a trebuit reluat de la început. Potrivit preşedintelui partidului, hotărârea din prima instanţă a fost pronunţată la 24 august şi a devenit definitivă la 1 noiembrie”, mai arată Ştirile Transilvaniei.

„Polonia este pe cale să devină cea mai puternică forță terestră din Uniunea Europeană”, arată o analiză Politico, citată de Libertatea.

„Varșovia are mai multe tancuri și obuziere și o armată dublă față de Germania și continuă să cumpere echipament militar din Coreea de Sud. Varșovia a anunțat că își va crește ținta de cheltuieli pentru apărare de la 2,4% din produsul intern brut la 5%. Ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a promis în iulie că țara sa va avea «cele mai puternice forțe terestre din Europa». Acum, armata Poloniei are aproximativ 150.000 de militari, dintre care 30.000 aparțin unei noi forțe de apărare teritorială înființată în 2017”, scrie Libertatea.

„În această primăvară, Polonia a semnat un contract de 23 de miliarde de zloți (4,9 miliarde de euro) pentru 250 de tancuri Abrams din SUA, o variantă de înlocuire rapidă a celor 240 de tancuri din epoca sovietică trimise în Ucraina. Forța sa aeriană este echipată cu avioane americane F-16, iar în 2020 Varșovia a semnat un contract de 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de luptă F-35.”, mai arată Libertatea.

„Până în prezent, Polonia a comandat armament în valoare de 10-12 miliarde de dolari din Coreea”, a declarat Mariusz Cielma, editor și analist la Nowa Technika Wojskowa, un site de știri și analize axat pe tehnologia militară, mai scrie Libertatea.

Seară liniştită!

 

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale