Cum s-au modificat intenţiile electorale ale românilor

De la 1 iulie 2021, prețul energiei electrice va crește pentru acei clienți care n-au semnat un contract concurențial. Declarația aparține lui Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).

„În primele cinci luni ale acestui an, alți 1.3 milioane de consumatori au semnat un contract concurențial, am ajuns la o pondere de 48 la sută. Având în vedere că suntem la finalul lunii iunie și avem o medie de 200-250.000 de noi contracte, deja putem spune că la finalul lunii iunie avem peste jumătate din consumatorii casnici din România cu un contract concurențial semnat”, a explicat Zoltan Nagy-Bege, scrie România Liberă.

„Pentru ceilalți clienți, prețurile energiei electrice active vor crește cu procente cuprinse între 3-13 la sută de la data de 1 iulie 2021”, mai arată România Liberă.

Presa preia și o declarație a ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, care a spus duminică seară, la Digi24, că va propune ca, din toamna anului 2022, să crească durata perioadei de cursuri.

„Structura anului școlar pentru anul școlar 2021-2022 este deja stabilită. Mai departe, din toamna anului 2022, am făcut publică opinia mea, pe care o susțin: este nevoie de o creștere a duratei cursurilor. Suntem printre ultimele țări europene din punctul de vedere al duratei cursurilor”, a explicat ministrul la Digi24, scrie Libertatea.

„Cîmpeanu a precizat că pierderile suferite pe durata crizei sanitare au fost foarte mari, motiv pentru care «vor trebui să fie recuperate în timp. Pentru asta, mai mult decât oricând, este nevoie de o durată mai mare a perioadei de cursuri»”, mai notează Libertatea.

Digi24 prezintă rezultatele unui sondaj INSCOP care evidențiază care sunt opțiunile de vot ale românilor.

„Un sondaj INSCOP arată că aproape 60% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține fami-lia tradițională. Potrivit acelorași date, aproximativ două treimi din respondenți nu ar mai susține o astfel de formațiune dacă ea ar promova ieșirea României din Uniunea Europeană, apropierea de Rusia sau restrângerea drepturilor minorităților naționale”, scrie Digi24.

În privința raporturilor cu UE, sondajul evidențiază că: „64,8% dintre respondenți au fost de părere că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Pe de altă parte, 28% au fost de părere că România, în calitate de stat membru, trebuie să respecte regulile UE, chiar și atunci când sunt afectate interesele naționale”, notează Digi24.

„64,5% au fost de părere că ieșirea României din UE ar afecta interesele naționale ale țării (procentul reprezintă aproximativ 42% din totalul populației). 29,4% au apreciat că ieșirea României din Uniunea Europeană nu ar afecta interesele naționale ale țării (procentul reprezintă aproximativ 19% din totalul populației)”, mai scrie Digi24, analizând rezultatele sondajului INSCOP.

Afacerile din pandemie sunt azi sub lupa DNA. Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a afirmat luni că încă mai sunt înregistrate 95 de dosare în legătură cu infracțiunile săvârșite în pandemie.

„«În prezent, avem în derulare comisii rogatorii internaționale aproape pe toate continentele în încercarea de a găsi bani și bunuri obținute de persoane cercetate de noi pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție atât în țările UE, dar și în țări din Africa, din Asia. Și aici, sigur, și în legătură cu dosare pe care le avem în lucru în legătură cu infracțiunile săvârșite în pandemie. Încă mai avem înregistrate 95 de astfel de dosare. S-au adus diferite aparaturi medicale, măști, izolete din țări precum Turcia, China și din alte state ale lumii. Or, noi avem comisii rogatorii și în aceste state, dar și în alte state ale lumii, în care vrem să vedem ce resorturi au stat la baza unor achiziții de materiale neconforme cu sume exorbitante și cu încălcarea procedurilor», a declarat procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Expert Forum”, scrie Agerpres.

Presa mai scrie că vicepremierul Dan Barna, copreședinte USR PLUS, s-a pronunțat luni în favoarea listării dosarului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

„«USR PLUS își menține poziția foarte fermă. Beneficiul înregistrării și protejarea zonei prin statut UNESCO este unul foarte important. El nu împiedică generațiile următoare, la un anumit moment, să aibă exploatări acolo, dacă va fi necesar. În momentul de față, poziția USR PLUS rămâne cea pe care am anunțat-o deja de ani de zile – care este una dintre resursele de naștere și de renaștere a USR – respectiv listarea Roșia Montană ca monument UNESCO, în patrimoniul UNESCO, și vom păstra această poziție și în cadrul discuțiilor din coaliție, în cazul în care va exista, așa cum înțelegem, și o propunere alternativă», a spus Dan Barna, la finalul ședinței Biroului Național al USR PLUS”, scrie Agerpres.

„Primarul din Roșia Montană, Eugen Furdui, și senatorul PNL, Ioan Bumb, au pledat pe 22 iunie, în ședința Comisiei parlamentare pentru relația cu UNESCO, pentru redefinirea perimetrului cultural din Roșia Montană, astfel încât activitatea economică de exploatare minieră să se poată desfășura”, mai notează Agerpres.

Seară frumoasă!