Cum poate o companie să beneficieze de prevederile Legii prevenirii nr. 270/2017

În ultima perioadă, unele autorități publice au desfășurat o serie de controale având ca scop verificarea respectării legislației, în special în domenii vizând protecția consumatorilor. Și este bine că se întâmplă acest lucru, deoarece consumatorii trebuie protejați.

Cu toate acestea, entitățile controlate trebuie să știe care le sunt drepturile și cum ar putea preveni aplicarea unor eventuale sancțiuni nelegale. Societatea controlată ar trebui să solicite inspectorilor ANPC să indice actele normative a căror nerespectare va fi urmărită în cadrul controlului. Cunoscând această informație, se va putea determina în ce măsură societatea poate beneficia de prevederile Legii prevenirii nr. 270/2017.

În baza respectivei legi, dacă sunt îndeplinite anumite condiții, societatea controlată trebuie sa fie sancționată doar cu avertisment (însoțit de un plan de remediere), fără posibilitatea aplicării sancțiunilor contravenționale complementare, cum ar fi suspendarea activității sau oprirea de la comercializare a anumitor produse.

Agentul constatator nu va întocmi și un plan de remediere, ci doar va aplica sancțiunea avertismentului, în următoarele situații:

• în cazul în care, în cursul derulării controlului, contravenientul își îndeplinește obligația legală;

• în cazul în care contravenția săvârșită nu este continuă.

Această normă este deosebit de importantă, deoarece, în baza ei, este evitată aplicarea unei sancțiuni care poate avea un impact semnificativ asupra desfășurării activității societății.

Reținem și că sancțiunea avertismentului se va aplica conform Legii nr. 270/2017 chiar și dacă actul normativ care sancționează fapta reglementează expres că aplicarea avertismentului este exclusă. Așadar, Legea nr. 270/2017 primește prioritate expresă, în conformitate cu art. 4 alin. (3).

Actul normativ care stabilește contravențiile ce intră sub incidența Legii prevenirii nr. 270/2017 este Hotărârea de Guvern nr. 33/2018. În Anexa nr. 1 a acestei hotărâri, sunt enumerate o parte din contravențiile cuprinse în aproximativ 70 de acte normative, dintre care amintim, cu titlu de exemplu:

• Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;

• Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală;

• Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

• Legea dialogului social nr. 62/2011;

• Legea nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau ai unor părți ale acestora;

• Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților;

• Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006;

• Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe;

• Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic;

• Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control;

• Legea societăților nr. 31/1990;

• Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului;

• Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență;

• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

În ipoteza în care se încalcă prevederile referitoare la aplicarea avertismentului, sancțiunea aplicabilă este nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției.

Totuși, dacă, în termen de 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii avertismentului, contravenientul săvârșește din nou aceeași contravenție, atunci acesta nu mai poate beneficia de prevederile Legii prevenirii nr. 270/2017 (…).

Materialul integral poate fi consultat aici.