Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
72 views
Legea nr. 21/1991 (denumită în continuare și „Legea cetățeniei române’’) a intrat in vigoare la data de 5 aprilie 1991 iar de-a lungul timpului a suferit o serie de modificări. Cele mai recente modificări sunt cele aduse prin Legea nr. 14/2025, o parte din modificările aduse Legii cetățeniei române intrând în vigoare la data de 15 martie 2025, iar o serie de completări – privind introducerea dosarului electronic al solicitantului – urmând să intre în vigoare la data de 30 iunie 2026.
Modalități de dobândire a cetățeniei române. În esență, Legea nr. 21/1991 reglementează cele trei moduri de dobândire a cetățeniei române, respectiv prin (1) naștere, (2) adopție și (3) acordarea cetățeniei române la cerere.
Dobândirea cetățeniei române prin naștere. Dobândirea cetățeniei române prin naștere este reglementată de art. 5 din Legea nr. 21/1991, în sensul că sunt cetățeni români copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români. De asemenea, potrivit prevederilor legale, sunt cetățeni români inclusiv (i) copiii care s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român, respectiv (ii) copiii care s-au născut în străinătate și ambii părinți sunt cetățeni români sau numai unul dintre părinți are cetățenia română. Cu alte cuvinte, statul român a adoptat sistemul ius sangvinis, ceea ce înseamnă că, în esență, copilul va dobândi cetățenia română dacă cel puțin unul dintre părinți este cetățean român, indiferent de locul nașterii.
Dobândirea cetățeniei române prin adopție. Ca regulă, potrivit art. 6 din Legea nr. 21/1991, cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români. În ipoteza în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori iar în lipsa unui consens, de către instanța de judecată, ținând seama de interesele minorului.
Legea reglementează și problema cetățeniei copilului adoptat în situația în care, de exemplu, o instanță de judecată constată nulitatea adopției, toate aceste prevederi legale fiind reconfigurate recent, prin modificările aduse Legii cetățeniei române prin Legea nr. 14/2025.
Astfel, în cazul constatării nulității adopției sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetățean român. Cu toate acestea, potrivit modificărilor intervenite prin Legea nr. 14/2025, constatarea nulității adopției sau anularea adopției nu produce efecte asupra cetățeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condițiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulității sau anulării adopției, acesta devine apatrid.
Acordarea cetățeniei române la cerere. Art. 8 din Legea nr. 21/1991 – ce reglementează ipoteza acordării cetățeniei române la cerere – a suferit, de asemenea, o serie de modificări aduse prin Legea nr. 14/2025.
Astfel, noua reglementare prevede că cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin dacă îndeplinește o serie de condiții, printre care (i) la data cererii este titular al dreptului de ședere pe termen lung ori al dreptului de rezidență permanentă în România, în condițiile legii, și locuiește legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei, (ii) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate fată de statul român și atașament fată de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins sau nu a sprijinit asemenea acțiuni, (iii) a împlinit vârsta de 18 ani, (iv) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenta decentă (v) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român, (vi) cunoaște limba română, prevederile Constituției României și imnul național.
Potrivit modificărilor intervenite prin Legea nr. 14/2025, termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplinește condițiile pentru obținerea cetățeniei române face dovada participării sale active la viața economică a societății românești ori, după caz, a unor realizări educaționale relevante sau a unei contribuții deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat și se află în una dintre următoarele situații: (i) este cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori este cetățean al Confederației Elvețiene sau (ii) s-a născut pe teritoriul României, iar la data nașterii sale părinții săi sau, după caz, unul dintre aceștia locuia legal pe teritoriul României.
Redobândirea cetățeniei române de către persoanele care au pierdut această cetățenie. Legea nr. 21/1991 reglementează și situația persoanelor care au pierdut cetățenia română, clarificând că, în esență, cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în condițiile prevăzute de lege și fac dovada cunoașterii limbii române. Astfel, în urma modificării intervenite prin Legea nr. 14/2025 a fost adăugată, spre deosebire de vechea reglementare, și condiția ca persoanele care solicită redobândirea cetățeniei române să facă dovada cunoașterii limbii române.
De asemenea, în aceleași condiții, pot solicita redobândirea cetățeniei române și persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate.
Prelevarea datelor biometrice ale solicitantului. Cu titlu de noutate, prin Legea nr. 14/2025, a fost introdusă procedura de prelevare a datelor biometrice ale solicitantului, în esență, existând două categorii de date biometrice ce vor fi prelevate la data depunerii cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române, respectiv (i) imaginea facială și (ii) impresiunea digitală a două degete. Procedura este aplicabilă inclusiv copilului care a împlinit vârsta de 14 ani la data depunerii cererii și pentru care părinții solicită acordarea sau redobândirea cetățeniei române, însă nu au obligația de furnizare a impresiunilor digitale copiii minori care nu au împlinit vârsta de 14 ani și persoanele pentru care prelevarea impresiunilor digitale este fizic imposibilă.
În orice caz, legea prevede că datele biometrice colectate sunt folosite numai pentru a verifica (i) identitatea solicitantului, cu ocazia depunerii jurământului de credință, (ii) identitatea copilului care împlinise vârsta de 14 ani la data depunerii cererii, cu ocazia depunerii jurământului de credință de către părinți ori de către părintele solicitant, respectiv (iii) identitatea titularului cardului de cetățenie română pe baza elementelor comparabile direct disponibile atunci când cardul trebuie, potrivit legii, prezentat.
Legea reglementează, de asemenea, și perioada de păstrare a datelor biometrice. Cu titlu de exemplu, fără a fi o enumerare limitativă, legea prevede că impresiunile digitale se șterg prin proceduri ireversibile din bazele de date ale autorității competente, în termen de 10 zile de la (i) data ridicării cardului de cetățenie română sau, dacă nu a fost ridicat de către titular, cel târziu la împlinirea unui termen de 3 luni de la data programată pentru eliberarea acestuia, (ii) expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea jurământului de credință, dacă jurământul nu a fost depus în termenul prevăzut de lege sau, de exemplu, de la (iii) împlinirea unui termen de 6 luni de la comunicarea ordinului de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, dacă ordinul nu a fost atacat la instanța de contencios administrativ.
Forma actelor depuse în susținerea cererii privind dobândirea sau redobândire a cetățeniei. Modificările aduse Legii cetățeniei române prin Legea nr. 14/2025 clarifică și cerințele privind actele depuse în susținerea cererii de dobândire, respectiv redobândire a cetățeniei române.
Astfel, ca regulă, actele întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei române pot fi luate în considerare numai dacă sunt apostolate de autoritățile din statul respectiv sau, după caz, supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori de către Ministerul Afacerilor Externe al României, pentru certificarea autenticității semnăturilor și sigiliului aplicate pe acestea. Dovada stării civile a solicitantului, a ascendenților și a descendenților săi, după caz, se face prin extrase originale de pe actele de stare civilă eliberate de autoritatea competentă cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române, însoțite de copii legalizate ale certificatelor de stare civilă sau, după caz, prin extrase multilingve originale eliberate potrivit Convenției nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, cu cel mult 2 ani anterior depunerii cererii de acordare/redobândire a cetățeniei române.
De asemenea, Comisia competentă din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie poate solicita persoanei ce dorește dobândirea sau redobândirea cetățeniei române orice informații și acte necesare soluționării cererii, inclusiv prezentarea în original a certificatelor de stare civilă sau a altor înscrisuri depuse de către acesta. Dacă nu există impedimente legale, înscrisurile depuse în original vor fi restituite petentului cel mai târziu la finalizarea procedurii acordării cetățeniei române.
În ipoteza în care există elemente care nasc îndoieli cu privire la autenticitatea înscrisurilor depuse de către solicitant sau la veridicitatea datelor cuprinse în acestea, Comisia pentru cetățenie poate dispune efectuarea oricăror verificări care se impun și poate respinge cererea în cazul în care demersurile de a obține o confirmare din partea autorităților statului străin emitent al documentelor cu privire la autenticitatea înscrisurilor rămân fără rezultat.
Ordinea soluționării cererilor de dobândire sau redobândire a cetățeniei române. Pentru eficientizarea procedurii de dobândire sau redobândire a cetățeniei române, prin Legea nr. 14/2025, au fost introduse o serie de dispoziții privind ordinea de soluționare a cererilor.
Astfel, ca regulă generală, cererile de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se înaintează spre analiză Comisiei pentru cetățenie, în raport cu temeiul lor legal, în ordinea înregistrării la secretariatul tehnic al Comisiei. Prin excepție, se soluționează cu prioritate (i) dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoanele care au fost cetățeni români, respectiv (ii) dosarele constituite în baza cererilor formulate de persoane apatride.
De asemenea, cu aprobarea președintelui Autorității Nationale pentru Cetățenie, pot fi soluționate cu prioritate și alte dosare, în cazuri temeinic justificate. Printre cazurile temeinic justificate se numără existența unor motive imperative de interes public sau starea gravă a sănătății solicitantului sau a copiilor minori pentru care se solicită acordarea cetățeniei române, dacă situația este atestată de medicul curant din România al acestora, iar soluționarea cu prioritate a cererii este de natură să se răsfrângă în mod direct și pozitiv asupra situației solicitantului sau a copiilor săi minori.
Dosarul electronic al solicitantului. Începând cu data de 30 iunie 2026, Legea nr. 14/2025 va aduce o serie de modificări și în ceea ce privește digitalizarea procedurii privind dobândirea sau redobândirea cetățeniei române. Astfel, la nivelul Autorității Nationale pentru Cetățenie va fi implementat dosarul electronic al solicitantului în materie de cetățenie, care cuprinde înregistrări ale datelor cu caracter personal ale solicitanților și asigură accesul solicitanților la informații privind stadiul soluționării dosarelor.
Dosarul electronic al solicitantului va avea menirea de a permite, de asemenea, comunicarea electronică către solicitanți a corespondenței Autorității Nationale pentru Cetățenie, inclusiv a solicitărilor și a citațiilor adresate acestora de către Comisia pentru cetățenie. Astfel, legea prevede că de la data operaționalizării dosarului electronic al solicitantului în materie de cetățenie, corespondența Autorității Nationale pentru Cetățenie (inclusiv solicitările, citațiile sau ordinele emise) se vor comunica solicitanților exclusiv prin intermediul acestui sistem informatic, înrolarea solicitanților în sistemul de comunicare electronică fiind obligatorie.
În ceea ce privește accesarea dosarului, legea prevede că accesul solicitantului la dosarul electronic în materie de cetățenie se va realiza prin crearea de către acesta a unui cont de acces, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de acordare, de redobândire ori de renunțare la cetățenia română.
De asemenea, ca regulă generală, actele și corespondența Autorității Naționale pentru Cetățenie vor fi considerate comunicate la momentul accesării de către destinatar a documentului încărcat în dosarul electronic. Prin excepție, dacă dosarul electronic nu este accesat de către destinatar, actele și corespondența se vor considera comunicate la expirarea unui termen de 30 de zile de la momentul încărcării documentului în dosarul electronic în materie de cetățenie. În ipoteza în care destinatarul nu și-a creat un cont de acces, actele vor fi considerate comunicate la expirarea unui termen de 30 de zile de la momentul înregistrării actului în evidențele Autorității Nationale pentru Cetățenie.
În concluzie, modificările aduse Legii cetățeniei prin Legea nr. 14/2025 sunt binevenite, scopul principal al acestor modificări fiind acela de a transpune anumite obiective asumate de România prin Planul național de Redresare și Reziliență (PNRR) și, de asemenea, de a digitaliza procesul de obținere a cetățeniei române.
