[Cum a fost – reportaj foto] Conferința Națională „Executarea silită de la teorie la practică”

Vineri, 25 septembrie 2015, a avut loc în Sala Roma din cadrul Complexului Crystal Palace Ballroom din București Conferința Națională „Executarea silită de la teorie la practică” unde au vorbit conf. univ. dr. av. Traian Briciu, conf. univ. dr. Jud. Andreea Tabacu, jud. Roxana Stanciu, prof. univ. dr. Evelina Oprina, jud. Vasile Bozeșan, conf. univ. dr. Eugen Hurubă, jud. dr. Ioan Gârbuleț,  av. Octavian Popescu și executor judecătoresc Bogdan Dumitrache.

Aceștia au abordat următoarele teme:

Conf. univ. dr. Av. Traian Briciu – Director INPPA, Vicepreședinte UNBR

• Aspecte practice ale contestației la executare prevăzute în art. 62 din Legea nr. 58/1934 (fosta opoziție la somația cambială).
• Implicația juridică a notării în cartea funciară a imobilelor a sechestrelor de natură penală în dosarele în care debitorii garanți ipotecari sunt implicați în urma diverselor acțiuni ilicite de care aceștia sunt acuzați. În ce măsură afectează aceste notari vânzarea la licitație publică și ce implicații pot avea asupra unui potențial cumpărător?

Conf. univ. dr. Jud. Andreea Tabacu – Curtea de Apel Pitești

• Accesul la justiție prin prisma raportului dintre contestația la executare și alte proceduri prevăzute de lege (semnificația noțiunii de „cale procesuală specifică” – art. 713 alin. 2 NCPC).
• Insolvența persoanei fizice. Puncte de contact cu executarea silită.
• Efectele deschiderii procedurii insolvenței prevăzute de Legea nr. 85/2014 asupra actelor de executare întocmite sau, după caz, efectuate la data deschiderii procedurii sau cel târziu la data opozabilității acestei proceduri.
• Procesul-verbal de insolvabilitate: momentul întocmirii și implicațiile acestuia.

Jud. Roxana Stanciu – Tribunalul București

• Calitatea procesuală a executorului judecătoresc în contestația la executare.
• Aplicarea în practică de către executorii judecătorești a titlurilor emise în procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001 și a altor legi reparatorii.
• Este posibilă vânzarea bunului imobil al unui debitor defunct, dacă nu a fost dezbătută succesiunea acestuia și în ce condiții?
• Analiza naturii juridice a scrisorii de garanție bancară din perspectiva executorialității sale.

Prof. univ. dr. Evelina Oprina – Președinte Tribunalul Ilfov

• Cum se conciliază procedura intervenției cu procedura depunerii titlurilor de creanță? Privire specială asupra cererii de intervenție a creditorilor titulari ai unor creanțe fiscale.
• Hotărârea de validare a popririi. Aspecte practice.
• Unicitatea cererilor de executare la întocmirea dosarelor de executare (pot forma mai multe cereri de executare distincte, formulate de același creditor, un singur dosar de executare, în lipsa unei mențiuni în acest sens a creditorului?).

 Jud. Vasile Bozeșan – Tribunalul Teleorman

• Modul de calcul al veniturilor accesorii creanței de către executorul judecătoresc.
• Soarta actelor și măsurilor de executare pe perioada suspendării executării silite, cu referire specială la poprire.
• Conflictul dintre executarea silită civilă și măsurile asigurătorii fiscale/executarea silită fiscală.

Conf. univ. dr. Eugen Hurubă – Președinte CEJ Tg-Mureș

• Încetarea suspendării executării silite și efectele acesteia.
• Emiterea actului de adjudecare, potrivit C. proc. civ. modificat prin Legea nr. 138/2014.
• Este obligatorie invitația adresată debitorului în temeiul art. 829 coroborat cu art. 627 si art. 660 Cod proc.civ.?
• În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, terțul poprit (banca) are dreptul să aprecieze dacă sumele aflate în cont pot face obiectul popririi (conform art. 780 alin. 5 C. proc. civ.) și să refuze poprirea sau are obligația de a indisponibiliza imediat orice sumă aflată în contul debitorului (conform art. 786 C. proc. civ.), indiferent de natura acesteia, urmând să-l informeze pe debitor pentru ca acesta să formuleze contestație la executare invocând dispozițiile art.780 alin. 5 C. proc. civ.?

Jud. dr. Ioan Gârbuleț – Inspector, Inspecția Judiciară din cadrul CSM

• Contestația împotriva procesului-verbal de licitație imobiliară.
• Transmiterea proprietății imobilului.
• Este posibilă o nouă evaluare a imobilului în cursul urmăririi imobiliare, justificat de fluctuațiile pieței imobiliare?
• Interpretarea dispozițiilor art. 863 C. proc. civ. în cazul recuperării parțiale a creanței. Mai précis:

– cheltuielile de executare (cheltuieli de administrare a dosarului, onorariu executor, onorariu avocat) se rețin INTEGRAL din primele sume recuperate și numai după aceea se fac distribuiri către creditor?

– pot fi interpretate dispozițiile menționate în sensul în care se recuperează cu prioritate cheltuielile de executare efectuate efectiv (cheltuielile de administrare a dosarului), iar onorariul stabilit conform OMJ nr. 2550/2006 se distribuie proporțional cu partea de creanță recuperată?

Situație de fapt: Se începe executarea silită pentru recuperarea unei creanțe de 100.000 lei. Cheltuielile de executare stabilite de executorul judecătoresc sunt de 10.000 lei, reprezentând 3.700 lei cheltuieli de administrare dosar avansate initial de creditor (cheltuieli poștale, redactare diferite adrese, întocmire de procese-verbale, taxe informare OCPI etc) și 6.300 lei onorariu executor stabilit procentual conf. OMJ nr. 2550/2006. Prin poprire se recuperează suma de 10.000 lei. Executorul face distribuirea și reține cheltuielile de executare integral, din care distribuie 3.700 lei creditorului care a avansat inițial această sumă și reține pentru sine 6.300 lei, onorariul de executare. În acest fel, executorul judecătoresc își recuperează integral onorariul.

Se ridică următoarele întrebări:

– Mai are executorul judecătoresc vreo motivație să facă executarea silită în acest dosar?

– Ce se întamplă dacă debitorul este declarat insolvabil? Creditorului i se restituie titlul executoriu și peste câțiva ani se adresează din nou executorului judecătoresc, situația putându-se repeta?

Av. Octavian Popescu – Partener Mușat&Asociații

• Aspecte teoretice și practice privind executarea ipotecii asupra conturilor.
• Executarea contractelor de asistență juridică.
• Executarea părților sociale. Care este diferența între sechestrul dispus asupra părților sociale și poprirea acestora? Când anume se popresc și când se sechestrează?

Executor judecătoresc Bogdan Dumitrache – Formator INM, membru al Comisiilor de elaborare a noilor Coduri

• Posibilitatea executorului judecătoresc de a cenzura onorariul avocatului în faza executării silite.
• Impedimente la aplicarea sechestrului.

– Când se dispune ridicarea bunurilor obiect al sechestrului: înainte sau după întocmirea procesului-verbal de sechestru?

– Se poate trece la sechestrarea bunurilor debitorului în condițiile în care creditorul nu a formulat o astfel de cerere? Este necesară îndeplinirea unui act anterior de executare (încheiere)? Creditorul poate face aceasta cerere verbal, cu ocazia sechestrului?

• Aplicarea prevederilor legale privind TVA-ul.

Situație de fapt: În cadrul unui dosar de executare imobiliară există un imobil ce face obiectul dosarului reprezentând un teren intravilan construibil, situat în București, proprietatea unui debitor, persoană juridică (platitor de TVA). Terenul în cauză a fost adjudecat la licitație de către creditorul urmăritor (persoana juridică, neplătitor de TVA) adjudecarea făcându-se în contul creanței. Conform prevederilor noul Cod de Procedură Civilă, art. 844 coroborat cu art. 768 alin. 2, creditorul urmăritor nu are obligația de a depune garanție de participare la licitație. Totodată, adjudecarea a fost în contul creanței, art. 850 alin. 2 NCPC, (adica nu a existat niciun transfer de bani). Ținând cont de dispozițiile pct. 73 alin. (5) din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, executorul este obligat să vireze TVA-ul la stat numai DACĂ a încasat pretul bunului, adică inclusiv TVA-ul. În cazul particular prezentat, executorul nu a încasat prețul bunului (inclusiv TVA-ul), creanța stingându-se prin adjudecarea bunului în contul acesteia, și nici garanție de participare la licitație.

Se ridică următoarele întrebări:

– Cine are obligația de plată a TVA-ului aferent tranzacției și care este modalitatea de colectare a acestuia? Mai exact, poate fi luată în considerare ipoteza în care TVA-ul ar trebui plătit de către debitor (fostul proprietar al bunului imobil vândut la licitație) și nu de către adjudecatar?

– Care este termenul de întocmire a Facturii pentru operatiuni de executare silită și de la care moment procedural se calculează acesta?

👍Vezi și: Invitație la Conferința Națională „Executarea silită de la teorie la practică” – București