Cu ochii pe Zaporojie

Alegerile prezidențiale sunt tot mai aproape, iar casele de sondaj iau pulsul electoratului la Chișinău și de la București pentru a afla care sunt candidații cu cele mai mari șanse. Un ultim sondaj realizat în Republica Moldova o creditează pe Maia Sandu cu cele mai mari șanse la alegerile prezidențiale ce se vor desfășura în acest an.

„Compania Intellect Group a prezentat rezultatele ce au reieșit în urma unui sondaj Rating Politic. El a fost realizat de mai mulți experți și a oferit o perspectivă detaliată asupra potențialilor candidați care ar putea concura cu Maia Sandu. Sondajul are ca mare subiect preferințele și recomandările experților legate de marele eveniment al anului, din Basarabia. 30,5% dintre acești experți cred că niciunul dintre candidații actuali nu îi pot face concurență demnă de luat în calcul Maiei Sandu. Acest procent arată provocările majore pe care le-ar putea întâmpina opoziția în încercarea de a prelua președinția.  Ion Ceban, primarul Chișinăului, este văzut drept cel mai promițător contracandidat al actualului președinte. El a strâns 11,5% din voturi. Andrei Năstase, liderul Platformei DA, și Irina Vlah, guvernatorul Găgăuziei, se numără printre candidații cu potențial, obținând 7,7% și respectiv 6,5% din voturi. Aceștia sunt percepuți cu abilități și platforme politice care ar putea atrage un segment important al alegătorilor”, relatează Evenimentul Zilei.

La București, un  sondaj realizat de INSCOP, la comanda News.ro, îl plasează pe Mircea Geoană pe primul loc într-un top al încrederii.

„Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii, 37% dintre participanții la sondaj declarând că au încredere destul de multă și foarte multă în Secretarul General Adjunct al NATO. În clasament urmează Emil Boc cu 36.3% încredere destul de multă și foarte multă, respectiv Victor Ponta cu 24.9% încredere destul de multă și foarte multă.Clasamentul este continuat de Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 24%, Nicolae Ciucă cu 20%, George Simion cu 19.8%  și Diana Șoșoacă cu 18.5%. În Dacian Cioloș au încredere destul de multă și foarte multă 15.8% dintre participanții la sondaj, în Mihai Tudose au încredere 13.5%, iar în Cătălin Drulă 9.5%”, notează News.ro.

Damen Olanda cere falimentul Damen Shipyards Mangalia.

„Damen Olanda a solicitat Tribunalului Constanța declararea falimentului șantierului naval Damen Mangalia, la care deține 49% din acțiuni, din cauza unor datorii neplătite în valoare de aproximativ 160 de milioane de euro. Aproape 75% dintre angajați ar putea fi trimiși în șomaj tehnic începând din iunie. În premieră, Profit.ro a anunțat că Grupul olandez Damen a dat România în judecată la o curte internațională de arbitraj, cerând rezilierea acordului de asociere din 2018, care a făcut din statul român acționar majoritar (51%) al Damen Shipyards Mangalia SA, lăsând Damen cu 49% din capital și controlul managementului operational”, scrie Cotidianul.

Atacurile asupra centralei nucleare de la Zaporojie ar putea provoca o tragedie pe termen lung, susține ministrul Mediului și Resurselor Naturale din Ucraina.

„O eventuală scurgere radioactivă la centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, care este sub controlul ocupanților ruși, ar provoca o tragedie de șase ori mai mare decât cea de la Cernobîl”, afirmă ministrul Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleț, în cadrul unui interviu pentru Deschide.MD, scrie News.ro.

„Pot doar să spun că această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa și are șase reactoare. Nici nu pot să-mi imaginez ce teritoriu va fi afectat. Orașele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi și acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simțim urmările. Dar dacă puteți multiplica aceste urmări de șase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Și va fi o poluare radioactivă care va ține 100 de ani”, a declarat Ruslan Streleț, mai notează News.ro.

„Subsidiara din Rusia a grupului bancar austriac Raiffeisen Bank International a anunțat miercuri că plățile inițiate în dolari nu vor mai fi disponibile începând din data de 10 iunie, motivul fiind modificarea cerințelor băncilor corespondente”, transmite Reuters, citată de România liberă.

„Anterior, o sursă a dezvăluit pentru Reuters că banca austriacă, criticată pentru că derulează în continuare operațiuni în Rusia la doi ani după invazia din Ucraina, a fost avertizată în scris de către Trezoreria americană că accesul său la sistemul financiar american ar putea fi restricționat”, mai scrie România liberă.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a emis o atenționare de călătorie pentru Norvegia, unde autoritățile au prelungit controlul la frontiera națională maritimă până la 11 noiembrie.

„Autoritățile de la Oslo nu specifică motivul, dar este ușor de dedus că este vorba de alertă de terorism, ca și în cazul regatului vecin, Suedia”, scrie Gândul.

„Potrivit MAE, în Norvegia autoritățile extind, până la 11 noiembrie 2024, regimul de control la trecerea frontierei interne prin punctele de frontieră – porturi de conexiune cu feribotul către Spațiul Schengen. Pașaportul valabil este singurul document de călătorie acceptat la controlul trecerii frontierei norvegiene pentru intrările pe rutele maritime”, mai arată Gândul.

Seară liniștită!