Criza refugiaților se prelungește. Cum poate ajuta mediul de afaceri?

16 mart. 2022
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 112

Criza geopolitică pe care o traversăm a determinat o mobilizare umanitară fără precedent, într-un timp foarte scurt. Voluntari, organizații non-guvernamentale (ONG) precum fundații sau asociații, dar și societăți comerciale contribuie zilnic la activități de susținere a refugiaților care tranzitează România sau se stabilesc în țara noastră. În cele aproape trei săptămâni de conflict, ajutoarele oferite de companii au depășit zeci de milioane de euro, constând în produse sau servicii proprii, spații de cazare sau sume de bani, acordate prin intermediul unor organizații sau direct refugiaților.

Aceste ajutoare însă au un tratament fiscal incert, pe care reglementarea emisă recent de autorități îl clarifică, dar nu total.

În general, entitățile care oferă sponsorizări sau se implică în activități umanitare beneficiază de o facilitate fiscală privind reducerea impozitului pe profit datorat, în anumite limite și pe baza unor documente doveditoare. Dar în contextul actual, care a impus urgentarea ajutoarelor, formalizarea acestor acțiuni a fost, de multe ori, imposibilă, astfel că societățile în cauză se întreabă acum ce tratament fiscal să aplice sumelor aferente sponsorizărilor deja efectuate, dar și celor viitoare.

În plus, companiile au decontat anumite cheltuieli ale angajaților care s-au implicat în sprijinirea refugiaților. Și în acest caz este vorba de cheltuieli cu regim fiscal incert.

Sprijin prin sponsorizare și mecenat

Conform legislației în vigoare, societățile care organizează acțiuni de sponsorizare pot beneficia de credit fiscal (reducere din impozit), iar din perspectiva taxei pe valoarea adăugată (TVA), sponsorizările în numerar nu intră în sfera de aplicare a taxei. De asemenea, bunurile acordate sau serviciile prestate gratuit în cadrul acțiunilor de sponsorizare nu sunt considerate operațiuni cu plată, supuse TVA, dacă valoarea lor cumulată într-un an calendaristic nu depășește 0,3% din cifra de afaceri. Pentru partea care depășește acest plafon, compania colectează TVA și include suma aferentă în decontul întocmit pentru perioada fiscală respectivă (ceea ce înseamnă că societatea suportă cheltuiala cu TVA).

Însă aceste reguli sunt valabile doar dacă sunt respectate prevederile Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, adică dacă există un contract cu beneficiarul care să includă suma și scopul, astfel încât entitatea care oferă sponsorizarea să poată aplica pentru facilitățile fiscale prevăzute de lege. Dar în contextul actual, acțiunile de acest gen se derulează foarte rapid și, de cele mai multe ori, fără existența în prealabil a unui contract de sponsorizare.

Prevederi similare sunt aplicabile și în cazul operațiunilor de mecenat, prin care o persoană fizică sau juridică oferă sprijin în bunuri sau în bani către o persoană fizică, sub formă de activitate filantropică cu caracter umanitar, pentru desfășurarea unor activități în anumite domenii (cultural, artistic, medico-sanitar sau științific). În acest caz, pentru a fi accesate facilitățile, cele două părți trebuie să încheie un contract în fața notarului, lucru aproape imposibil în condițiile date.

Îndeplinirea condițiilor impuse de prevederile legale este îngreunată și de faptul că marea majoritate a refugiaților nu vorbesc limba română sau engleză, pentru a putea înțelege și semna un contract pentru ajutoarele primite, astfel că această regulă de natură birocratică este, de cele mai multe ori, imposibil de bifat (…).

Materialul integral este disponibil aici.

 

Criza refugiaților se prelungește. Cum poate ajuta mediul de afaceri? was last modified: martie 16th, 2022 by Camelia Malahov

Vă recomandăm:

Despre autori:

Camelia Malahov

Camelia Malahov

Este Director, Taxe Directe, în cadrul Deloitte România.
A mai scris:
Victoria Dobre

Victoria Dobre

Este Senior Manager, Taxe Indirecte, Deloitte România.
A mai scris: