Criză politică la Sofia

17 iun. 2022
Vizualizari: 244

Cel mai important eveniment al săptămânii rămâne vizita la Kiev a Președinților Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, a cancelarul Olaf Scholz și a premierul Mario Draghi.

„Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Italiei, Mario Draghi, au călătorit cu trenul din Polonia în Ucraina. Prezența celor trei lideri europeni, cărora li s-a alăturat și președintele României, Klaus Iohanis, este interpretată ca un semnal important privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană”, notează Adevărul.

„Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi, cărora li s-a alăturat și președintele României, Klaus Iohannis, care a sosit separat la Kiev, și-au început vizita joi dimineață la Irpin, unul dintre orașele de la periferia Kievului, devenit un simbol al distrugerilor și atrocităților comise în timpul ocupării regiunii de către armata rusă în martie, potrivit AFP. Liderii au fost conduși de militari ucraineni înarmați, înconjurați de un puternic dispozitiv de securitate și de o mulțime de jurnaliști. (…) Președintele Klaus Iohannis afirmat, după vizita la Irpin, că nu există cuvinte pentru a descrie tragedia umană de neimaginat și distrugerile oribile pe care le-a văzut. Șeful statului roman a cerut pedepsirea tuturor vinovaților. (…) «Vom reconstrui tot», a promis joi premierul italian Mario Draghi, după ce a vizitat Irpin, una din suburbiile Kievului devastate în primele săptămâni ale invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP”, relatează Adevărul.

„Liderii Franței, Germaniei, Italiei și României sunt cu toții în favoarea acordării Ucrainei un statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, la summitul de săptămâna viitoare”, a declarat, joi, Președintele francez, Emmanuel Macron, la conferință de presă ținută la Kiev, mai notează Adevărul.

Vizita anterioară a Președintelui Macron la Chișinău, precum și promisiunile sale de susținere a aderării Moldovei la UE nu au rămas fără ecou la Moscova.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat într-un interviu la un post rusesc că Uniunea Europeană vrea să transforme Republica Moldova într-o „a doua Ucraină”.

„Bineînțeles, (Occidentul) e clar că încearcă să facă din (Republica) Moldova o a doua Ucraina. Și o astfel de abordare consumeristă din partea conducerii actuale a Moldovei este foarte, foarte grăitoare, când spun: «Hai să începem acum aderarea la Uniunea Europeană și apoi vom vedea ce promisiuni ne fac ei acolo, poate vom decide să rămânem în Comunitatea Statelor Independente». Și alte declarații: «Rușii ar trebui să ne facă reducere la gaz, față de contractul semnat, și să ne amâne plățile»”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru NTV, notează Digi 24.

Ministrul Lavrov a mai spus că ceea ce face Moldova este „extorcare”.

„Acest tip de cerșetorie, în mare parte extorcare, jucând pe ideea că dacă nu faceți cum vrem noi, mergem mai repede în Europa, și dacă faceți cum vrem noi, tot mergem, dar mai încet. Cam aceste tipuri de semnale cred, dar pot să vă asigur că mare parte a cetățenilor din Republica Moldova înțeleg perfect (jocul – n.r.). Cu atât mai mult cei din Transnistria și, mai ales, cei din Găgăuzia. Și foarte dur lucrează Uniunea Europeană, forțând aceste țări care încă nu sunt nici candidate (la UE – n.r.) să deschidă al doilea front”, a mai spus Lavrov, arată Digi 24.

„Deputatul Dumei de Stat, Evgheni Fedorov, a declarat unui portal de știri leton că anularea deciziei Rusiei de a recunoaște statele baltice ca suverane ar crea temeiuri legale pentru a forța alianța să revină la granițele din 1997”, relatează Fox News, citată de Adevărul.

„Carta NATO conține clauza a șasea, potrivit căreia teritoriile în litigiu nu pot fi incluse în alianță. De îndată ce teritoriile țărilor baltice vor fi recunoscute ca disputate, asta va deveni baza excluderii țărilor baltice din NATO”, a spus Fedorov, scrie Adevărul.

„Săptămâna trecută, Fedorov a introdus o legislație care vizează suveranitatea Lituaniei, prin care se pretinde că țara părăsit ilegal Uniunea Sovietică, în urmă cu mai bine de trei decenii. Lituania a devenit prima republică care a anunțat că își va restabili independența față de URSS, în martie 1990, după 50 ani în care s-a aflat sub control sovietic. Președintele Mihail Gorbaciov a recunoscut suveranitatea Lituaniei în septembrie 1991. Fedorov a susținut că Lituania a fost prima țintă NATO a Rusiei, deoarece reprezenta cea mai mare amenințare pentru Moscova, fiind «poarta NATO în Țările Baltice»”, relatează Adevărul.

„Fedorov a amenințat că în măsura în care Rusia decide să inverseze recunoașterea statelor baltice independente, atunci NATO ar trebui să le scoată din alianță sau să accepte că «va începe un al treilea război mondial». NATO nu a comentat public potențiala mișcare a Rusiei de a abroga recunoașterea suveranității statelor baltice. Miercuri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a angajat să susțină eforturile de securitate în cadrul alianței și nu numai”, mai notează Adevărul.

La sud de Dunăre, Guvernul pro-occidental condus de Kiril Petkov trece prin momente dificile.

„Coaliția bulgară de guvernare și-a pierdut majoritatea. Dacă guvernul lui Kiril Petkov cade, atunci țara va fi împinsă spre un nou scrutin legislativ cu final incert. De profitat ar avea partidele extremiste pro ruse și chiar Moscova”, scrie Financial Times, relatează Libertatea.

„În cazul în care guvernul se prăbușește, Bulgaria se va îndrepta, probabil, spre al patrulea scrutin legislativ în ceva mai mult de un an. Iar contextul este tot mai complicat. Partidele naționaliste simpatizante ale Moscovei, inclusiv un partid nou înființat de Ianev, ar putea obține un număr important de voturi”, arată Libertatea.

„Criza politică de la Sofia a fost declanșată de Slavi Trifonov, un cântăreț de folk devenit politician populist, care și-a retras partidul «Există un astfel de popor» (ITN) din coaliție săptămâna trecută. Trifonov a făcut această mișcare în semn de protest față de planurile premierului de a renunța la veto-ul Bulgariei, care blochează începerea negocierilor de aderare la UE pentru Macedonia de Nord și Albania”, scrie Libertatea.

„Ilian Vassilev, fost ambasador al Bulgariei la Moscova, a observat că retragerea ITN din coaliție servește intereselor rusești, ceea ce înseamnă că Moscova este încă capabilă să-și proiecteze puterea în statul balcanic, la un deceniu și jumătate după aderarea la NATO și UE. Fără a furniza vreo dovadă, Vassilev a opinat că «Rusia a declanșat această criză». «Scopul lor principal este de a incapacita guvernul bulgar și posibilitatea sa de a guverna», a spus el, citat de Financial Times”, mai arată Libertatea.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Presa mai scrie despre fostul ministru Elena Udrea, care a fost joi predată de autoritățile bulgare în vama Giurgiu-Ruse, iar de aici, aceasta a fost transferată la penitenciarul Târgșor.

„Elena Udrea a fost predată autorităților chiar în punctul de frontieră de la Giurgiu. Aceasta a ajuns aici la ora 15:40 și a stat aproximativ 30 de minute pentru îndeplinirea formalităților de extrădare. Ea a fost coborâtă din mașina autorităților bulgare, iar polițiștii români au tras duba albă chiar în dreptul ușii acesteia, pentru ca Udrea să fie văzută cât mai puțin. Ulterior, ea a fost percheziționată și a semnat mai multe documente. (…) După un drum de 3 ore, ea a ajuns la penitenciarul de femei din Ploiești. Elena Udrea va sta 21 de zile în carantină, după care va fi mutată alături de alte deținute. Dubița care o transportă pe Elena Udrea a ajuns la penitenciarul Târgșor, de lângă Ploiești, un penitenciar destinat femeilor”, relatează Digi 24.

Seară liniștită!

Criză politică la Sofia was last modified: iunie 17th, 2022 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: