Criticile privitoare la încălcarea regulilor de procedură. Respingerea recursului ca nefondat

• NCPC: art. 488 pct. 5
• NCPC: art. 496 alin. (1)
• O.U.G. nr. 24/2008: art. 2 lit. a)

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 24.05.2017, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat să se aprecieze asupra calității de lucrător al securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A. Nicolae Dănuț.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4848 din 1 octombrie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Criticile invocate de recurent privitoare la încălcarea regulile de procedură, a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, prev. de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., nu pot fi primite.

Astfel, se susține că la dosarul de fond a fost depusă o cerere de nulitate a tuturor actelor de procedură, atât a cererii de chemare în judecată cât și a tuturor actelor de sesizare cum ar fi Nota de constatare redactată de Direcția de investigații a C.N.S.A.S. nr. Dl/219/02.02.2017, înscrisul emis de Cabinet secretar nr. 290/13.04.2017, prin care a fost aprobată Nota de constatare și s-a dispus sesizarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal de către Direcția juridică a C.N.S.A.S., avizul Direcției juridice nr. 71/24.03.2017, întrucât toate au fost formulate în persoana numitului B., iar numele corect al recurentului este A..

În această privință, se constată că din documentele clasificate aflate la dosarul cauze, consultate de instanța de control judiciar, rezultă că la solicitarea reclamantului a fost efectuată o cercetare ce s-a finalizat cu constatarea că persoana vizată de actele de sesizare și de înscrisurile pe care se bazează sesizarea CNSAS este aceiași cu recurentul din prezenta cauză, anumite documente cuprinzând o eroare materială între numele B. și A..

Așadar, fiind identitate de persoane între recurent și cel vizat de documentele CNSAS, aspect ce rezultă cu certitudine și din celelalte date de identificare cum ar fi data nașterii, locul nașterii și numele părinților, Înalta Curte constată că primul motiv de recurs este nefondat.

Nemulțumirea recurentului că nu i-au fost comunicate documentele secrete, nu poate avea ca efect casarea hotărârii, întrucât în condițiile în care nu s-a solicitat declasificarea acestora, iar recurentul nu deține certificat ORNISS pentru acces la astfel de documente, comunicare nu este posibilă.

Următoarele motive de recurs invocate de recurent pot fi circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv când au fost interpretate sau aplicate greșit normele de drept material.

Succint, recurentul apreciază că nu este îndeplinită în sarcina sa condiția de a fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Concret, se arată că raportul cu propuneri de luare în atenție a numitului C. întocmit de lt. D., nu a fost aprobat de el, ci de șeful serviciului, col. E., potrivit competențelor funcționale ale acestuia, iar recurentul a semnat acel raport, cu mențiunea „de acord”.

Acest fapt nu este de natură să atragă o altă interpretare a condițiilor prev. de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 în privința reclamantului, întrucât a fi de acord cu anumite propuneri, în logica sensului acestei expresii, înseamnă a aproba acele măsuri, aspect corect interpretat de prima instanță.

Pe de altă parte, nici împrejurarea că din toate măsurile propuse nu au fost aduse la îndeplinire decât două, nu poate justifica o altă soluție, având în vedere că prin desfășurarea activităților de urmărire informativă, încadrarea cu surse, verificările la locul de muncă si la domiciliul persoanei urmărite, recurentul pârât a avut reprezentarea clară că se produce îngrădirea drepturilor și libertăților persoanei urmărite.

Totodată, scopul urmăririi a fost acela al supoziției că persoana vizată, împreună cu un grup de 19 persoane au tipărit și difuzat înscrisuri cu conținut necorespunzător,deci unul motivat de considerente pur politice, iar nu pentru constatarea unei infracțiune de natură să încalce ordinea și siguranța publică, așa cum a susținut recurentul.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea 554/2004 se va dispune respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii hotărârii recurate ca fiind legală.

Sursa informației: www.scj.ro.