Critici referitoare la modul în care a fost soluţionată cererea de revizuire. Respingerea recursului declarat (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1003/2020

NCPC: art. 431, art. 488 alin. (1), art. 496 alin. (1), art. 509 alin. (1) pct. 8

Analizând decizia recurată, în limitele controlului de legalitate, raportat la prevederile legale aplicabile, Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește solicitarea intimatei ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE – UNITATEA TERITORIALĂ 130 de a se constata inadmisibilitatea recursului declarat în cauză, pe motiv că niciuna dintre criticile formulate de către recurenții-revizuenți nu se încadrează între cele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) din același cod, Înalta Curte a constatat că această apărare nu mai poate fi avută în vedere, cât timp, prin încheierea din 16 ianuarie 2020, a fost admis, în principiu, recursul și s-a acordat termen în fond, cu citarea părților.

Totodată, Înalta Curte a reținut, cu titlu prealabil, că deși recurenții-revizuenți au invocat, în susținerea căii de atac exercitate, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 7 și pct. 8 C. proc. civ., criticile referitoare la modul în care a fost soluționată cererea de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se încadrează în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte va analiza decizia ce formează obiectul recursului din perspectiva motivului de recurs ce vizează încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, urmând să verifice dacă instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire a respectat dispozițiile legale care reglementează cazul de revizuire invocat de către revizuenți.

Potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, alin. (2) al aceluiași articol statuând asupra situațiilor în care sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul.

În conformitate cu art. 431 C. proc. civ. nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă sunt întrunite cumulativ mai multe condiții, una din acestea fiind aceea ca hotărârea potrivnică, a cărei anulare se solicită, să fi nesocotit puterea lucrului judecat dată de o altă hotărâre, ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv hotărârile să aibă aceleași părți, obiect și cauză.

Rațiunea reglementării menționate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având aceeași cauză, obiect și aceleași părți.

Legiuitorul a avut în vedere hotărâri ale căror dispozitive sunt ireconciliabile, fapt ce ar face imposibilă executarea simultană a acestora.

În cauza de față, nu se poate reține existența unor hotărâri potrivnice, pronunțate între aceleași părți, care nu se pot concilia, atâta timp cât este vorba despre persoane având calități diferite, în cadrul A.N.R.S.P.S. – Unitatea Teritorială 130.

Astfel, hotărârea dată în primul litigiu, indicată ca fiindu-i încălcată autoritatea de lucru judecat, este sentința civilă nr. 1243 din 3 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2017, prin care s-a admis acțiunea formulată de către reclamanții H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V. și W., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE UNITATEA TERITORIALĂ 130, având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999), disjuns din dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Vâlcea; s-a dispus anularea deciziei nr. 49 din 01.10.2015 și a deciziilor nr. 59-74 din 01.10.2015, emise de pârâtă; pârâta a fost obligată să emită fiecărui reclamant decizii individuale de salarizare, prin includerea în salariul de bază a sporului de izolare în cuantum de 10%; de asemenea, a fost obligată pârâta la plata către fiecare dintre reclamanți a sumelor de bani, reprezentând diferențele rezultate ca urmare a diminuării drepturilor salariale, prin punerea în aplicare a deciziilor anulate, începând cu data de 01.10.2015 și până la emiterea deciziilor individuale, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație, precum și la reluarea plății sporului de izolare în cuantum de 10%.

În cel de-al doilea litigiu, soluționat prin decizia nr. 552/R-CONT din 9 martie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a cărei retractare se solicită, instanța a admis recursul formulat de pârâta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE – UNITATEA TERITORIALĂ 130 (A.N.R.S.P.S. U.T. 130) împotriva sentinței civile nr. 935 din 23 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., B., C., D., E., F. și G., care a fost casată și, în rejudecare, s-a respins cererea de chemare în judecată, ca nefondată.

Prin urmare, Înalta Curte a constatat că una dintre hotărâri produce efecte cu privire la personalul angajat pe bază de contract, iar cealaltă îi vizează pe funcționarii publici.

Întrucât demersul judiciar al revizuenților nu a fost determinat de existența unor hotărâri judecătorești potrivnice în sensul dispoziției legale invocate, ci relevă nemulțumirea acestora față de soluția nefavorabilă pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2016, în contextul în care personalul contractual al unității a câștigat în instanță dreptul de a primi sporul de izolare de 10%, cererea de revizuire nu este admisibilă.

Față de cele arătate, Înalta Curte a constatat că, în mod legal, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins calea de atac în retractare, reținând că nu este incident cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 496 alin. (1) din același cod, va respinge recursul declarat în cauză de către revizuenți.

Sursa informației: www.scj.ro.