Criteriul legăturii cu cauza în analiza admisibilității excepției de neconstituționalitate formulate în cadrul plângerii împotriva soluției de clasare

28 mart. 2025
Vizualizari: 512
  • Legea nr. 47/1992: art. 29 alin. (1)
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 334
  • NCPP: art. 335 alin. (1)

Prin încheierea nr. 19 din 13 decembrie 2023 pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023, cu relevanță în prezenta cauză, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 rep., printre altele, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 334 și 335 alin. (1) și (2) C. proc. pen.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., a fost obligat petentul la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., a fost obligat petentul la plata sumei de 1.500 RON către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu parțial de avocat.

Pentru a pronunța această hotărâre, s-a constatat că împotriva ordonanței de clasare emisă la data de 18.04.2023 în dosarul penal nr. x/2023 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, menținută prin ordonanța nr. 23/II/2/2023 din 25.05.2023 a procurorului general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, a formulat plângere petentul A., transmițând-o pe email atât Curții Militare de Apel București, cât și Tribunalului Militar București, fiind înregistrată la Curtea Militară de Apel sub numărul x/2023, iar la Tribunalul Militar București sub nr. x/2023.

Prin încheierea nr. 196/01.11.2023 judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar București a admis excepția lipsei de competență după calitatea persoanei, a Tribunalului Militar București și a declinat în favoarea Curții Militare de Apel competența de soluționare a plângerii formulată de petentul A..

Petentul A. a formulat oral o cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 335 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen.., arătând că în cazul unei cereri de redeschidere a urmării penale, procurorul o poate respinge fără ca această soluție să fie supusă controlului judecătorului de cameră preliminară, fiind astfel încălcat art. 24 și altele din Constituția României, în condițiile în care justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege de către judecători, nu de către procurori.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 104 din 6 februarie 2024)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Conform art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:

„(1) Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care au legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Excepția poate fi ridicată la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial. De asemenea, excepția poate fi ridicată de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă.

(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale”.

Din interpretarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor patru cerințe:

– excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

– excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

– excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. O asemenea condiție este consecința caracterului general obligatoriu și al efectelor erga omnes al deciziilor Curții Constituționale;

– excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, dacă excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) și (3), instanța în fața căreia s-a invocat excepția respinge, printr-o încheiere motivată, cererea de sesizare a Curții Constituționale. Textul de lege instituie o obligație în sarcina instanței de a verifica legalitatea excepției de neconstituționalitate invocată înaintea sa, cauzele de inadmisibilitate putând fi legate de obiectul sesizării, de subiectul sesizării sau de temeiul constituțional al acesteia.

În aplicarea legii, instanța de judecată realizează o verificare numai asupra admisibilității cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția respectivă. Excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei. În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze dacă scopul pentru care a fost prevăzută de lege este îndeplinit în cauză.

În ceea ce privește existența unei legături efective între cererea de sesizare a Curții Constituționale și soluționarea cauzei, prin decizia nr. 443/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală (nepublicată) s-au reținut următoarele: Referitor la examenul legăturii cu cauza, Înalta Curte apreciază că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, legătura cu soluționarea cauzei poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (Decizia nr. 591/21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 916/16.12.2014).

Din perspectiva considerentelor anterior menționate, în speță, excepția a fost invocată într-un dosar aflat pe rolul instanței de judecată, la cererea uneia dintre părți, are în vedere neconstituționalitatea art. 334 și 335 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., iar textele de lege criticate nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Referitor la condiția ca excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Înalta Curte constată că dosarul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a avut ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței de clasare emisă la data de 18.04.2023 în dosarul penal nr. x/2023 al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, menținută prin ordonanța nr. 23/II/2/2023 din 25.05.2023 a procurorului general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, iar soluția a fost în sensul respingerii, ca tardivă, a plângerii.

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte, în acord cu susținerile instanței care a pronunțat încheierea recurată, constată că soluția procurorului din ordonanța atacată nu se întemeiază pe dispozițiile art. 334 sau 335 alin. (1) și (2) C. proc. pen.. Așadar, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de recurentul A. nu îndeplinește condiția ca excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, declararea neconstituționalității textului nefiind de natură să producă un efect concret în cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii nr. 19 din 13 decembrie 2023 pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Criteriul legăturii cu cauza în analiza admisibilității excepției de neconstituționalitate formulate în cadrul plângerii împotriva soluției de clasare was last modified: martie 28th, 2025 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Noutati editoriale

  • Noutati editoriale ujmag
Vezi tot

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.