Cristian Ban: CSM subliniază rolul esențial al noilor coduri și imperativul interpretării și aplicării lor în acord cu realitățile sociale de azi, atât în planul raporturilor juridice private, cât și din perspectiva nevoilor de protecție a întregii societăți împotriva noilor amenințări care se întrezăresc în actualul context european și mondial

17 iul. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 711

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cristian Ban: Stimați organizatori, distinși invitați, eu aș începe prin a vă transmite salutul doamnei președinte a CSM, care, din păcate, astăzi nu poate fi alături de noi. Am plăcerea de a mă afla astăzi alături de dumneavoastră la acest eveniment cu dublă semnificație: celebrarea Zilei Justiției, odată cu lansarea primului număr pe anul 2017 al prestigioasei publicații Legal Point.

Conferința Noi reglementări în agricultură

Elaborarea și adoptarea, în 2004, a celor trei legi privind statutul magistraților, organizarea și funcționarea sistemului judiciar, respectiv organizarea și funcționarea CSM, cunoscute sub denumirea generică de Legile Justiției, a reprezentat, la acel moment, un important pas în reformarea justiției din România, în consolidarea unui statut profesional și a unui sistem judiciar orientat spre performanță. Arhitectura legislativă conferită de acest pachet de legi a susținut eforturile României de a răspunde exigențelor impuse prin Mecanismul de Cooperare și Verificare aplicat de Comisia Europeană României la momentul aderării acesteia la Uniunea Europeană. De asemenea, a permis dezvoltarea pe baze predictibile a carierei magistraților și crearea de mecanisme instituționale articulate, care să susțină în termeni de actualitate activitățile din instanțe și parchete, pe fondul diversificării cazuisticii și a creșterii considerabile a numărului de litigii deduse judecății.

Dincolo de dimensionarea și asigurarea resurselor umane necesare asigurării unei funcționări adecvate a justiției ca serviciu public, în cadrul căruia să identificăm, la modul concret, termeni precum legalitate, temeinicie, celeritate, profesionalism, actorii justiției din România – și aici nu mă refer doar la magistrați – au parcurs un provocant proces de familiarizare și specializare în domenii mai puțin consacrate tradițional, determinate de creșterea complexității unor operațiuni economice, financiar-bancare sau în materia proprietății intelectuale și care, în mod inevitabil, au amprentat și sfera infracționalității în domeniile amintite. Pe fondul  diversificării raporturilor sociale și a creșterii considerabile a nevoii de reglementare, profesioniștii dreptului trebuie să facă față unei avalanșe continue de acte normative, mai mult sau mai puțin armonizate, și unei palete largi de cazuistici care, suprapuse unui fond de infrastructură umană și logistică insuficient dimensionate, au îngreunat considerabil crearea unei practici unitare, afectând actul de justiție în unul din atributele sale fundamentale: predictibilitatea.

Pe acest fundament de eforturi conjugate înspre eficientizarea organizării și funcționării sistemului judiciar, un alt imperativ a exercitat o presiune constantă, atât asupra legiuitorului, cât și asupra practicienilor: elaborarea și implementarea noilor coduri, atât în materie civilă, cât și în materie penală. Șovăielilor resimțite încă din timpul procesului de elaborare, privind perfecțiunea acestor acte normative noi, de o importanță deosebită, atât pentru sistemul judiciar, dar și pentru întreaga societate românească, li s-au adăugat o serie de obstacole neprevăzute în timpul procesului de implementare. În acest context, dinamica de sistem a evidențiat unele imperfecțiuni, atât ale legilor justiției, cât și ale noilor coduri; iar acestea se înscriu în firescul evoluției și aplicării în practică a unor norme teoretice care, la momentul intrării lor în vigoare, încadrau proiecția unei reforme, iar nu practica acesteia.

Anii parcurși de la intrarea în vigoare a acestor acte normative au dovedit că, atât legile, cât și profesioniștii, sunt perfectibili. Iar dincolo de valoarea de truism a acestor afirmații, decizia de ajustare trebuie să ordoneze direcția și sensul spre progres și performanță, în termeni de echilibru, obiectivitate și continuitate. Am putut constata împreună intervenții ale Curții Constituționale care s-a pronunțat cu privire la neconstituționalitatea unora dintre articolele noilor coduri, dar și situații practice, concrete, în care s-au identificat insuficienta reglementare sau ambiguitatea unor sintagme din conținutul câtorva texte de lege. Multitudinea deciziilor de constatare a neconstituționalității unor articole din noile acte normative implementate ne invită, fără îndoială, la reflecții și cugetări. Legiuitorul modern a avut, oare, o abordare mult prea reformistă? A existat o tendință legislativă de întărire a puterii organelor de stat? Există, oare, conservatorism mai pronunțat la nivelul Curții Constituționale, chemată să analizeze niște texte de lege noi care s-au dovedit a fi în acord cu nevoile impuse de realitățile și amenințările actuale?

Fără îndoială că, în spiritul unei ordini sociale și constituționale a oricărui stat de drept, deciziile Curții Constituționale trebuie respectate, iar legislația armonizată corespunzător. Mai ales că astfel de decizii valorifică în mod constant jurisprudența instanțelor supranaționale de la nivel european, iar imperativul integrării europene a României reclamă, desigur, o abordare legislativă, dar și jurisprudențială, în acord cu valorile europene unanim acceptate de statele membre.

CSM s-a poziționat constant ca un partener deschis al dezbaterilor pe această temă, ca un susținător al necesității de adaptare a textelor la realitatea obiectivă, dar și la rigorile constituționale și europene, fiind preocupat de formularea unor propuneri de texte care să aducă un plus de acuratețe și simplitate normelor, ca o garanție a aplicării corecte, coerente și eficiente a acestora. În acest context, dincolo de propunerile proprii de modificare transmise inițiatorului legislativ, respectiv Ministrului Justiției, Consiliul are în vedere o analiză exhaustivă a celor trei proiecte de modificare a legilor justiției în procedura de avizare prevăzută de lege.

În egală măsură, se va acorda o atenție deosebită și proiectelor de lege având ca obiect armonizarea legislației primare cu exigențele constituționale, așa cum ele au fost subliniate prin deciziile sale recente de către Curtea Constituțională. Preocuparea noastră vizează în primul rând asigurarea unui cadrul legal, performant, echilibrat și realist, care să permită o interpretare clară a textelor, să acopere toate domeniile de interese din perspectiva protecției și garanțiilor privind cariera magistraților, dar, mai ales, din perspectiva asigurării unei justiții independentă.

În egală măsură, CSM subliniază rolul esențial al noilor coduri și imperativul interpretării și aplicării lor în acord cu realitățile sociale de azi, atât în planul raporturilor juridice private, cât și din perspectiva nevoilor de protecție a întregii societăți împotriva noilor amenințări care se întrezăresc în actualul context european și mondial.

Închei prin a transmite alese gânduri de prețuire și respect pentru întreg corpul de actori ai sistemului judiciar privit în ansamblul său, cu ocazia Zilei Justiției, adresând felicitări gazdelor noastre pentru modul în care au organizat acest eveniment și a încredința societatea civilă și destinatarii actului de justiție că instituția CSM nu va abdica niciodată de la rolul său constituțional primordial, acela de garant al independenței justiției, privită ca valoare fundamentală, consacrată în favoarea societății și a statului de drept, atâta vreme cât independența justiției este ultima garanție care asigură, la nevoie, respectarea tuturor celorlalte valori și drepturi recunoscute prin legea fundamentală. Vă mulțumesc.

Cristian Ban: CSM subliniază rolul esențial al noilor coduri și imperativul interpretării și aplicării lor în acord cu realitățile sociale de azi, atât în planul raporturilor juridice private, cât și din perspectiva nevoilor de protecție a întregii societăți împotriva noilor amenințări care se întrezăresc în actualul context european și mondial was last modified: iulie 17th, 2017 by Cristian Ban
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter