Despre
- Furt
- Infracțiune
- Însușirea bunului altuia fără drept
Când eram copil, într-unul din manualele studiate era o povestioară cu un copil obrăznicuț. Pentru fiecare faptă rea, tatăl său bătea câte un cui în ușă. La un moment dat, puștiul întreabă cum să facă să dispară acele cuie, iar taică-său îl sfătuiește să facă fapte bune. La fiecare faptă bună făcută, puștiul scotea câte un cui din ușă. După ultimul cui scos, vine fericit la tatăl său și îi spune: „Tată, tată, uite, am scos și ultimul cui!”. Tatăl se uită la el și îi spune: „Bine, fiule, dar să știi că au rămas urmele cuielor”.
Atunci când cineva își însușește un bun care nu îi aparține și pe care l-a luat fără drept de la altcineva, fapta se numește FURT. Astfel, infracțiunea există chiar în momentul în care bunul a intrat în posesia infractorului. Nu are importanță dacă ulterior bunul este dat la altul, aruncat, distrus sau înapoiat. Și insist: după comiterea însușirii unui bun, degeaba acel bun este înapoiat de infractor, căci furtul există chiar dacă paguba a fost reparată.
PLAGIATUL este o faptă de furt. Furt intelectual.
Text preluat de pe blogul personal al domnului judecător Cristi Danileț (www.cristidanilet.wordpress.com)