Crearea de portrete fictive utilizând rețele neurale adversariale. Relația cu infracțiunile de fals

8 sept. 2021
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 142

Articolul își propune să cerceteze raportul între infracțiunile de fals și generarea unor portrete ale unor persoane care nu există în realitate prin intermediul rețelelor neurale ce au la bază Inteligența Artificială, care deschide căi de săvârșire a unor infracțiuni de natură să schimbe paradigmele clasice ale dreptului penal.

Astfel, prima parte reprezintă o introducere succintă în domeniul Inteligenței Artificiale și a rețelelor neurale, în cadrul căreia sunt trasate câteva clarificări terminologice și de funcționare a unor astfel de rețele, urmând o scurtă analiză a infracțiunilor de fals din actuala legislație penală, pentru a vedea care dintre acestea prezintă relevanță pentru acest context.

Ulterior, sunt analizate anumite divergențe existente anterior în doctrină în legătură cu crearea de profiluri, tranșate de o decizie cu caracter obligatoriu a instanței supreme. În sfârșit sunt expuse, în lumina deciziei amintite, ipoteze în care ar putea fi reținute infracțiuni de fals prin utilizarea de portrete fictive.

Articolul a fost publicat în revista online a Facultății de Drept, AUBD – Forum Juridic nr. 3/2021, și poate fi consultat în integralitate aici.

Crearea de portrete fictive utilizând rețele neurale adversariale. Relația cu infracțiunile de fals was last modified: septembrie 8th, 2021 by Cristian-Tiberiu Stănescu

Vă recomandăm:

Despre autor:

Cristian-Tiberiu Stănescu

Cristian-Tiberiu Stănescu

Este absolvent Master Științe penale, Facultatea de Drept, Universitatea din București.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter