Costurile „Maidanului”

4 feb. 2017
Vizualizari: 1672

Seară de seară, România iese în stradă.

Mediafax nota ieri: „Proteste de amploare în a treia zi consecutivă. 80.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei. Mitingul s-a încheiat fară incidente majore”.

Deocamdată, incidentele majore au putut fi evitate. Din păcate, prezența copiilor la aceste manifestări este un risc pe care părinții nu îl conștientizează pe deplin.

Cotidianul publică o analiză interesantă: Ultrașii exploatați politic” în legătură cu implicarea unor părți ale galeriilor echipelor de fotbal în manifestările publice neautorizate.

„Nu de puține ori, prin liderii de galerie, ultrașii au fost folosiți ca masă de manevră cu ocazia unor manifestări politice. Cu ocazia protestelor de stradă, ca urmare a tragicului eveniment de la Clubul Colectiv, ultrașii și-au dat în petic când s-au luat la bătaie cu forțele de ordine. În ianuarie 2012, cu ocazia protestelor față de guvernul Boc, care au avut loc în Piața Universității, ultrașii au transformat Kilometrul 0 al Democrației într-un câmp de luptă. Suporterii unor echipe de fotbal, care inițial protestau calm, lângă Facultatea de Arhitectură, au dat, la un moment dat, foc la steaguri și, după ce au spart geamurile unei florării, au aruncat cu bucăți de sticlă înspre jandarmi. Imediat, forțele de ordine au încercat să îi înconjoare pe indivizii puși pe scandal: scutierii intră în manifestanți. Este primul moment în care jandarmii, chiar dacă nu fac altceva decât să înainteze, creează o stare de teamă între protestatari. Aproape de intersecția cu Biserica Italiană, jandarmii au pus la pământ aproximativ 40 de tineri. I-au băgat în dube și au plecat cu ei la patru secții din Capitală”, scrie Cotidianul.

Exploatați sau nu de partide, încurajați sau nu de mesajele liderilor politici, ultrașii pot transforma Piața Victoriei într-un nou Maidan, de această dată românesc.

Consecințele acestor manifestări violente sunt incalculabile pentru imaginea democrației din România.

HotNews, citând Associated Press, notează declarația purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american, Mark Toner: „SUA sunt profund îngrijorate de măsurile recente ale Guvernului Romaniei, ce subminează statul de drept și slăbesc responsabilitatea pentru fapte penale de natură financiară sau de corupție”.

„Ordonanța de urgență emisă marți seară de guvernul de la București, care relaxează pedepsele penale pentru acuzațiile de abuz de putere și conflict de interese, reprezintă un pas înapoi pentru statul de drept în România, a declarat președintele Comitetului pentru afaceri economice, știință, tehnologie și mediu al Adunării Parlamentare a OSCE, deputata portugheză Nilza Sena, îndemnând executivul român să abroge respectiva ordonanță, se arată într-un comunicat al OSCE”, notează Agerpres.

Evident, situația din România generează îngrijorare.

Ce fac, însă, oficialii statului?

„Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a anunțat vineri că a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la O.U.G. nr. 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale”, notează Universul Juridic.

Agerpres scrie: „Curtea Constituțională a României (CCR) a înregistrat, vineri, sesizarea Avocatului Poporului privind excepția de neconstituționalitate a O.U.G. de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, urmând ca până pe 7 februarie părțile implicate să transmită punctele de vedere”.

„Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a adus la cunoștința opiniei publice faptul că în cursul aceleași zile, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis spre analiză Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituțională, în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituție și respectiv art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997 republicată, cu excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală”, scrie Universul Juridic.

Pe 7 februarie președintele Klaus Iohannis vrea să se adreseze camerelor reunite ale Parlamentului.

Mediafax notează: „Președintele Klaus Iohannis a trimis o scrisoare vineri președinților Camerei Deputaților și Senatului prin care solicită ca marți, 7 februarie, să adreseze un mesaj în plenul reunit al Parlamentului pe tema modificărilor aduse Codurilor Penale”.

Agerpres redă o declarație a președintei CSM pe tema posibilei interferențe a politicului în activitatea CSM.

„Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, a afirmat, vineri, că membrii CSM nu au simțit și nu au perceput nicio interferență politică în legătură cu avizarea celor două acte normative privind grațierea și modificarea Codurilor penale”, scrie Agerpres.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Presa mai notează despre încetarea detașărilor la Ministerul Justiției a procurorilor Constantin Sima și Oana Schmidt-Hăineală.

HotNews scrie: „Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât vineri încetarea detașării în cadrul Ministerului Justiției a procurorilor Constantin Sima și Oana Schmidt-Hăineală, în urma solicitării procurorului general Augustin Lazăr. Lazăr a solicitat, joi, CSM încetarea detașării la Ministerul Justiției a Oanei Schmidt-Hăineală și Constantin Sima, secretari de stat în Ministerul Justiției, în contextul anchetei DNA referitoare la elaborarea ordonanței privind modificarea Codurilor penale și grațierea. După cererea făcută joi de procurorul general, Hăineală a solicitat vineri premierului Sorin Grindeanu încetarea calității de secretar de stat la Ministerul Justiției”.

Criza din România este departe de a se fi încheiat. Românii sunt din ce în ce mai sceptici la orice acțiune a Guvernului. Frământările societății românești sunt exploatate de mediile financiare și politice externe.

Refuzăm să înțelegem că plătim deja pentru comunicarea foarte proastă a Guvernului în privința deciziilor sale și pentru lipsa dialogului între instituțiile statului.

Bună dimineața! 

Costurile „Maidanului” was last modified: februarie 3rd, 2017 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: