Convenţie de asigurare de culturi agricole. Determinarea despăgubirilor solicitate (NCPC, NCC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1832/2017

NCPC: art. 255 alin. (1), art. 258, art. 488 pct. 5 și 8, art. 496; NCC: art. 1266 alin. (1), art. 1267, art. 2217

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că modalitatea de administrare a probatoriului în cauză nu a condus la încălcarea dreptului la apărare în ansamblul dreptului la un proces echitabil, utilitatea și relevanța probelor fiind analizată în raport de ansamblul probatoriului, a argumentelor avansate în acest litigiu și ținând cont de rigorile procedurale pentru o bună administrare a justiției în cauza de față.

De altfel, instanțele de fond sunt suverane în aprecierea pertinenței și utilității probelor solicitate de părți, conform art. 258 raportat la art. 255 alin. (1) C. proc. civ., acestea fiind aspecte ce nu pot fi cenzurate de instanța de recurs, limitată doar la analizarea aspectelor de legalitate.

În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte observă că, în susținerea acestuia, sunt reiterate argumentele invocate de recurenta-reclamantă în susținerea acțiunii vizând interpretarea diferită a clauzelor contractuale, de natură a conferi convenției părților efecte percepute diferit de cele două părți.

Contrar celor susținute de recurenta-reclamantă, Înalta Curte apreciază că instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a clauzelor contractelor de asigurare de bunuri (culturi agricole), constatate prin polițele de asigurare din 2013, modificate prin acte adiționale. În cuprinsul polițelor sunt indicate, suprafața asigurată și producția estimată, precum și suma asigurată și, corespunzător cu acesta prima datorată de asigurat.

Potrivit art. 2.8 și art. 2.12 corob. cu art. art. 4.3 din Condițiile generale contractuale, convențiile încheiate au urmărit acoperirea daunelor produse culturilor agricole constând în pierderile cantitative provocate de un eveniment asigurat produs ca urmare a unor fenomene meteorologice și naturale, astfel cum sunt acestea enumerate și definite convențional. Prevederile art. 5.2.2. menționează în mod expres faptul că asigurătorul nu răspunde pentru pierderile calitative (singura excepție constituind-o culturile de tutun, situație ce nu se regăsește în cauză).

Pentru determinarea întinderii obligațiilor părților, asiguratul a indicat nu numai suprafața asigurată, ci și cantitatea de producție estimată a fi realizată, în funcție de care s-a calculat suma asigurată și valoarea primei datorate. Fiind vorba de asigurări de bunuri, valoarea despăgubirilor este limitată nu numai de suma asigurată, ci și de valoarea reală a pagubei, conform dispozițiilor art. 2217 C. civ., reluate în art. 10.4 din Condițiile contractuale.

Elementele poliței permiteau determinarea facilă a prețului per unitate ce se estima a fi obținut în cazul culturii asigurate, dar nu există prevederi în polițe sau în condițiile generale care să conducă la interpretarea potrivit căreia părțile ar fi avut în vedere și acest aspect aleatoriu suplimentar, ci, mai mult, prevederile art. 2.22 din Condițiile generale evidențiază în mod clar că despăgubirile se acordă pentru pierderile de producție definite exclusiv ca pierderi cantitative. De altfel, pierderile cantitative, asigurate prin raportare la producția estimată, puteau avea efecte variate asupra calității generale a recoltei și a prețului de comercializare, sub acțiunea efectivă a mai multor factori economici (aplicarea regulii simple a cererii și ofertei putând genera, spre exemplu, situația majorării prețului per unitate în caz de reducere semnificativă a producției ca urmare a unor calamități), motiv pentru care polițele semnate au avut în vedere doar cultura/producția, și nu valoarea acesteia, acest din urmă element fiind estimat de asigurat exclusiv în scopul determinării concrete a întinderii obligațiilor părților.

În aceste condiții, noțiunea de daună nu poate avea decât semnificația conferită de prevederile art. 2.8 din Condițiile Generale, respectiv aceea de pierdere cantitativă suferită de culturile agricole asigurate (în funcție de gradul de distrugere constatat) provocată de un eveniment asigurat, acoperit prin polița de asigurare. Chiar dacă gradul de distrugere este definit de dispozițiile art. 2.16 din Condițiile Generale ca fiind raportul procentual dintre valoarea pierderii de producție ca urmare a producerii riscului asigurat și valoarea producției ce s-ar fi obținut dacă evenimentul nu s-ar fi produs, este evident că asiguratul, pentru a putea solicita plata despăgubirilor, este obligat să dovedească existența unor pierderi de producție (pierderi cantitative).

Prin urmare, în mod corect, a reținut instanța de apel, printr-o interpretare a convenției potrivit voinței concordante a părților și dând clauzelor convenției înțelesul ce rezultă din ansamblul contractului, conform art. 1266 alin. (1) și art. 1267 C. civ., că asiguratul, într-o convenție de asigurare de culturi agricole, nu poate solicita despăgubiri pentru prejudicii constând în scăderea prețului, câtă vreme un atare risc asigurat este în mod explicit exclus prin convenție. Că aceasta era intenția reclamantei rezultă în mod implicit din modalitatea de determinare a despăgubirilor solicitate evidențiată în precizarea acțiunii depusă la data de 22 aprilie 2015.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază nefondat apelul și îl va respinge ca atare.

Sursa informației: www.scj.ro.