Contract de cesiune de drepturi litigioase. Excepțiile netimbrării, lipsei calității procesuale active și lipsei concilierii directe (NCPC)

11 ian. 2018
Vizualizari: 4828
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 454/2017

NCPC:  art. 261 alin. (5), art. 274, art. 304 pct. 7, 8 și 9, art. 312 alin. (1), art. 720^1; Legea nr. 146/1997: art. 20 alin. (5)

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Din perspectiva acestui motiv recurenta a susținut că reținerea instanței de apel potrivit căreia „neachitarea taxelor datorate la judecarea cauzei în fond nu pot fi sancționate cu anularea cererii pentru prima oară în căile de atac” este una eronată și în contradicție cu normele legale aplicabile, având în vedere că aceasta a fost învestită cu soluționarea unei căi de atac și a unor critici raportate la modul nelegal prin care instanța de fond a respins excepția netimbrării acțiunii reclamantelor.

Înalta Curte va înlătura susținerile recurentei privind presupusa contradictorialitate a reținerilor instanței de apel cu normele legale aplicabile, întrucât aspectele invocate de recurentă nu pot fi asimilate ipotezei prevăzută de dispozițiile pct. 7 al art. 304 C. proc. civ.

Observând considerentele deciziei pronunțate de instanța de apel, se constată că motivarea este convingătoare și pertinentă, că între considerente sau între acestea și dispozitiv, nu există contrarietate și că soluția este motivată cu respectarea dispozițiilor art. 261 alin. (5) C. proc. civ., astfel că nu există temei pentru atragerea efectelor motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. vizează interpretarea greșită a actului dedus judecății și schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Aceste dispoziții vizează încălcarea principiului potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Din sinteza motivelor de recurs, se constată că recurenta nu a prezentat veritabile critici de nelegalitate din care să rezulte în ce sens instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecății sau a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

Astfel, recurenta s-a limitat la a prezenta natura contractului, derularea relațiilor contractuale dintre părți, nemulțumirile sale privind activitatea desfășurată de către reclamantă și opinii personale raportate la situația de fapt a îndeplinirii obligațiilor contractuale, argumente ce nu pot face obiectul analizei în această etapă procesuală.

În recurs, din perspectiva motivului invocat, instanța analizează aspectele de nelegalitate, respectiv ce norme au fost încălcate și care au dus la interpretarea greșită a actului dedus judecății și schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, ori aspectele relevate de către recurentă nu vizează nelegalitatea la care se referă prevederile art. 304 alin. (8) C. proc. civ.

Motivul prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. are în vedere încălcarea legii, mai precis aplicarea unui text de lege străin de situația de fapt dedusă judecății sau extinderea normei de drept la situații neaplicabile în speță.

Critica recurentei potrivit căreia instanța de apel a „tratat problema netimbrării ca pe un incident constatat, pentru prima oară în calea de atac a apelului” este nefondată.

Contrar susținerii recurentei, instanța de apel nu a „tratat” excepția netimbrării ca pe un incident constatat, pentru prima oară în calea de atac a apelului, ci, în mod legal, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 146/1997, potrivit cărora „în situația în care instanța judecătorească învestită cu soluționarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părții la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu”, astfel încât, criticile recurentei referitoare la analiza excepției netimbrării acțiunii vor fi înlăturate.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei SC A. SRL și a reclamantului C., Înalta Curte constată că în mod corect instanța de apel a apreciat că este neîntemeiată.

Astfel, prin încheierea Contractului de credit din 24 mai 2011 intenția comună a părților a fost de a institui o garanție reală imobiliară asupra sumelor pe care SC A. SRL le avea de primit de la SC B. SRL în baza Contractului de prestări servicii din 9 noiembrie 2010, astfel încât reclamanta SC A. SRL, necedând creanța deținută împotriva pârâtului își justifică calitatea procesuală activă.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Totodată, așa cum corect a constatat și instanța de apel, în raport de contractul de cesiune de drepturi litigioase încheiat între SC A. SRL și C. la 31 iulie 2015, cesionarul C. își justifică în speță calitatea procesuală activă.

Susținerile recurentei referitoare la notele scrise depuse la dosar de către reclamantă sau Adresa D. din 1 februarie 2016 privind contractul de cesiune de creanță, alegațiile privind dreptul de creanță, efectele și caracterul unui asemenea contract, vor fi înlăturate, întrucât sunt aspecte de netemeinicie ce nu pot forma obiectul analizei în această etapă procesuală, atât timp cât nu s-a indicat în ce constă presupusa nelegalitate săvârșită de instanța de apel în analiza excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților SC A. SRL și C.

Întreaga argumentare a recurentei referitoare la presupusa reținere eronată a instanței de apel cu privire la îndeplinirea procedurii de conciliere reglementată de dispozițiile art. 720^1 C. proc. civ., privind capătul de cerere referitor la garanție de bună-execuție, va fi înlăturată.

Prin instituirea procedurii concilierii prealabile legiuitorul a urmărit soluționarea rapidă a neînțelegerilor dintre comercianți fără a apela la procedura judiciară mai complexă și mai lentă și degrevarea activității instanțelor judecătorești.

Potrivit art. 720^1 C. proc. civ., în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

Este adevărat că procedura concilierii prealabile nu trebuie realizată ca simplă formalitate, ci cu scopul încercării efective de soluționare a unei dispute legale pe cale amiabilă, însă, este de necontestat că, tot așa, excepția lipsei procedurii concilierii prealabile nu poate fi invocată în mod formal, pentru neîndeplinirea unei simple formalități, ci doar în raport de posibilitatea efectivă de soluționare amiabilă a litigiului și de o eventuală vătămare produsă prin inexistența acestei posibilități.

Or, posibilitatea soluționării amiabile a litigiului a existat prin convocarea pentru conciliere directă efectuată de reclamantă la data de 10 mai 2012 și primită de pârâta SC B. SRL la data de 17 mai 2012, precum și în tot timpul scurs de la data sesizării instanței de judecată, respectiv a Tribunalului Botoșani și până la data invocării excepției în discuție.

Astfel fiind, se constată că pârâta nu a invocat excepția lipsei concilierii directe pentru a contracara acțiunea reclamantei, în sensul că ar înțelege să rezolve litigiul pe cale amiabilă, ci a încercat a denatura scopul prevederilor de la finalitatea urmărită de legiuitor și, astfel cum corect a constatat și instanța de apel, a fost invocată în mod șicanatoriu în condițiile în care reclamanta a solicitat contravaloarea garanției de bună execuție prin petitul cererii introductive.

Susținerile recurentei privind fondul cauzei, vor fi înlăturate, având în vedere că recurenta nu a indicat critici de nelegalitate ce ar putea fi analizate de instanța de recurs din perspectiva motivelor de recurs invocate, ci a prezentat nemulțumirile sale privind îndeplinirea obligațiilor contractuale de către reclamantă modalitatea de plată a lucrărilor, pretențiile reclamantei privind daunele interese și unele considerații cu privire la plata anumitor sume, fără a indica în ce măsură instanța de apel a încălcat sau nu vreo dispoziție legală în analiza efectuată.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă SC B. SRL împotriva Deciziei nr. 212 din 1 iulie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă.

Constatând culpa procesuală a recurentei-pârâte în declanșarea căii de atac, în raport de cererea formulată de intimatul – reclamant C., urmează a se aplica dispozițiile art. 274 C. proc. civ. și a obliga recurenta-pârâtă SC B. SRL la plata către intimatul-reclamant C. a sumei de 2.603,19 RON reprezentând cheltuieli de judecată, conform dovezilor depuse la dosar.

Sursa informației: www.scj.ro.

Contract de cesiune de drepturi litigioase. Excepțiile netimbrării, lipsei calității procesuale active și lipsei concilierii directe (NCPC) was last modified: ianuarie 10th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.