Conţinutul juridic şi constitutiv al infracţiunii de favorizare a făptuitorului. Extinderea efectelor apelului declarat

• NCP: art. 269 alin. (1)
• NCP: art. 321 alin. (1)
• NCP: art. 323
• NCPP: art. 16 alin. (1) lit. b)
• NCPP: art. 275 alin. (3)
• NCPP: art. 419
• O.G. nr. 2/2000: art. 31

În baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza finală C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

În baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. și uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 63/A din 19 martie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Criticile parchetului cu privire la greșita achitare a inculpatului B. au constat în următoarele: raportul de expertiză extrajudiciară a fost întocmit de către inculpatul B. și livrat făptuitorului G. în lipsa unui contract de prestări servicii cu beneficiarul, deși întocmirea de expertize extrajudiciare reprezintă o activitate pe care experții trebuie să o desfășoare în baza unui contract încheiat conform art. 31 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară; raportul a fost întocmit de către inculpatul B. contra unei eventuale sume de bani (deci nu în baza unui onorariu) ce avea să fie plătită abia la finalizarea cauzei în care a fost depusă lucrarea, astfel că plata sumei de bani avea să fie condiționată de obținerea unei soluții favorabile de către făptuitorii ajutați prin lucrarea întocmită de către inculpat; inculpatul a întocmit lucrarea intitulată „expertiză criminalistică extrajudiciară” cu încălcarea O.G. nr. 75/2000 și O.G. nr. 2/2000, în condițiile în care pentru o expertiză criminalistică extrajudiciară nu există cadru legal; a întocmit o lucrare neprevăzută de lege, dar i-a atribuit și un număr fictiv de înregistrare, scopul de a crea aparența unei adevărate lucrări de specialitate, întocmită în condiții obiective de către un specialist criminalist; însuși conținutul, dar și concluziile lucrării, coroborate cu înscrisurile obținute din Dosarul penal nr. x/3/2013 al Curții de Apel București, dovedesc fără echivoc faptul că inculpatul B. a acceptat, în baza unei înțelegeri ascunse cu făptuitorii implicați în întocmirea și semnarea contractului de vânzare simulat din cauza penală respectivă, să sprijine versiunea potrivit căreia numitul C. ar fi avut două tipuri de semnături; aspectul că inculpatul B. a păstrat copia constatării criminalistice efectuată anterior de către IGPR în dosarul penal care îi viza pe cei trei făptuitori, reprezintă un alt element de fapt în sprijinul tezei acuzării; declarațiile inițiale ale inculpatului B. în sensul că nu ar fi știut despre dosarul penal în care urma a fi folosit raportul pe care l-a întocmit, reprezintă elemente de fapt din care rezultă că acesta a încercat să ascundă organelor judiciare înțelegerea ilicită pe care a avut-o în sensul sprijinirii făptuitorilor G., A. și E..

Criticile parchetului cu privire la greșita achitare a inculpatului A. au constat în următoarele: împrejurările în care a fost încheiat contractul de prestări servicii între inculpatul A. și Consiliul Județean D., dar și constatările nejustificate contractual din cuprinsul raportului de expertiză contabilă extrajudiciară, evidențiază un ajutor subiectiv dat de către inculpat făptuitorilor angajați ai Consiliului Județean D., în scopul împiedicării aflării adevărului cu privire la folosirea și obținerea fondurilor europene; inculpatul a analizat – la solicitarea extracontractuală din partea făptuitorului A., cu scopul de a împiedica aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a acestuia și a celorlalți funcționari din cadrul CJ D. trimiși în judecată – împrejurările în care Consiliul Județean a obținut aceste fonduri, caracterul real sau nereal al împrejurărilor invocate pentru obținerea lor (calamitarea podului înainte sau după inundațiile din perioada aprilie – august 2005), deși nu puteau face în mod legal obiectul analizei expertizei contabile extrajudiciare întrucât contractul de prestări servicii încheiat de către inculpatul A. se referea expres numai la stabilirea existenței/inexistenței prejudicierii bugetului Consiliului Județean D., și nu la prejudicierea entității care a acordat Consiliului Județean fondurile europene prin Programul PHARE 2005; natura expertizei (contabilă) nu permitea inculpatului A. să constate dacă podul a fost sau nu calamitat și care a fost cauza acestei calamitări, întrucât doar o expertiză tehnică ar fi putut stabili dacă a existat sau nu o calamitare a podului de la L., jud. D., precum și dacă această calamitare s-a produs în urma inundațiilor din aprilie-august 2005 sau din alte cauze; inculpatul a încercat să ascundă adevărul, susținând că nu avea cunoștință despre dosarul penal care îi privea pe făptuitorii favorizați.

Înalta Curte urmează a respinge, ca neîntemeiate criticile privind greșita achitare a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, pentru considerentele expuse în analiza aceluiași motiv invocat în apelul inculpatului A., apreciind că, în raport cu argumentele expuse mai sus se impunea achitarea celor doi inculpați.

În realitate, criticile parchetului se referă la atribuțiile și obligațiile inculpaților în calitate de experți, la modul de desfășurare și întocmire a unui raport de expertiză, la tehnicile de analiză utilizate sau la pretinse încălcări ale regulilor procedurale de efectuare a unui astfel de raport, în conformitate cu reglementările din O.G. nr. 2/2000, însă toate aspectele invocate nu au legătură cu conținutul juridic și constitutiv al infracțiunii de favorizare a făptuitorului din prezenta cauză.

Astfel, așa cum s-a arătat, raportul de expertiză extrajudiciară nu reprezintă un mijloc de probă de natură a îngreuna judecata cauzei, întrucât valoarea sa probatorie este una relativă, ca și a celorlalte mijloace de probă și, chiar dacă nu a prezentat concluzii similare cu cele ale expertului criminalist oficial – în cazul inculpatului B. și ale notei de constatare din 2015 privind podul de la L. – în cazul inculpatului A., nu avea aptitudinea de a îngreuna judecata, prin inducerea în eroare a instanței de judecată.

Opinia expertului este una subiectivă, bazată pe propriile demersuri științifice și nu are o forță probantă absolută, pronunțarea unei hotărâri fiind supusă liberei aprecieri a organului judiciar care nu este obligat să își întemeieze decizia numai pe baza opiniei expertului.

În ce privește infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen., și respectiv uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., reținute în sarcina inculpatului A., Înalta Curte reține că nu există probe care să facă dovada că aceste fapte au fost săvârșite de către inculpat.

Din analiza raportului de expertiză extrajudiciară, dar și a probelor testimoniale administrate în cauză, se constată că inculpatul a întocmit expertiza și a atestat împrejurările conținute în raport pe baza documentelor în format electronic care i-au fost puse la dispoziție de către funcționarii Consiliului Județean D., iar concluziile expertizei reflectă conținutul acestor acte.

Concluziile menționate în raportul întocmit de inculpatul A. au avut la bază acte normative, respectiv H.G. nr. 704/2006 privind nominalizarea obiectivelor de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundații în perioada aprilie-mai și iulie-august 2005, ce vor beneficia de finanțări din programul PHARE 2005, modificată ulterior, care face referire în art. 1 la obiective de infrastructură rutieră și de mediu afectate de inundațiile din perioada aprilie-iulie 2005, precum și anexele acestor acte emise de Guvernul României, care se referă și la „Reparare pod pe DJ 703B Morărești – L., km 84+723, L = 228 m”, proiect în valoare de 1.183.400 euro. În baza acestor acte normative au fost alocate fonduri europene și credite bugetare.

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 76/F din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 419 C. proc. pen., va extinde efectele apelului declarat de inculpatul A. și cu privire la intimatul inculpat B.

Va desființa, în parte, sentința atacată și rejudecând, va schimba temeiul achitării inculpaților A. și B. pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. din art. 16 alin. (1) lit. b) teza finală C. proc. pen. în art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.

Va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile ocazionate cu soluționarea apelurilor vor rămâne în sarcina statului.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați, până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 90 lei, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.