Contestație la executare privind micşorarea cuantumului pedepsei. Respingerea contestației ca nefondată

• Legea nr. 302/2004: art. 166 alin. (16)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 598 alin. (1) lit. d)

Prin sentința penală nr. 42/PI din data de 21 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. cu aplicarea art. 156 alin. (1) și art. 166 alin. (16) din Legea 302/2004, a fost admisă contestația la executare formulată de condamnatul A., în prezent deținut în Penitenciarul Arad:

S-a scăzut suplimentar din durata pedepsei de 15 ani închisoare în regim de detenție față de cele dispuse prin sentința penală nr. 145/PI din 18.06.2021 definitivă la data de 20.07.2021 prin neapelare, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2021 (prin care a fost recunoscută sentința penală nr. 48/2018 a Curții de Juri din Departamentul Val D’oise pronunțată în data de 01.06.2018 rămasă definitivă la data de 21.06.2018) un număr de 90 de zile (acordate pentru bună conduită și activitățile condamnatului în detenție în perioada 21.06.2020-21.06.2021- reducere a pedepsei dispusă prin Ordonanța judecătorului de aplicare a pedepselor din cadrul Tribunalului Judiciar din Meaux- Franța din data de 16.07.2021)

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 154/PI/2021 din 20.07.2021 emis în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Timișoara și dispune emiterea unui nou mandat de executare conform prezentei hotărâri, la rămânerea definitivă a acesteia.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 262 din 20 aprilie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că nu este fondată contestația formulată de persoana condamnată A., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Înalta Curte constată că motivele invocate în cererea formulată de contestatorul persoana condamnată A. se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., fiind invocată în esență o solicitare de micșorare a cuantumului pedepsei în a cărei executare se află.

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Potrivit art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004 republicată, „în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător”.

Din analiza conținutului cererii formulate de condamnatul contestator A. și a lucrărilor dosarului, instanța de control judiciar constată că prezenta cale de atac nu este fondată.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că, ulterior pronunțării sentinței penale nr. 145/PI din 18.06.2021 de către Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2021 (prin care a fost recunoscută sentința penală nr. 48/2018 a Curții de Juri din Departamentul Val D’oise pronunțată în data de 01.06.2018 rămasă definitivă la data de 21.06.2018) și transferării persoanei condamnate, a fost emisă Ordonanța judecătorului de aplicare a pedepselor din cadrul Tribunalului Judiciar din Meaux-Franța la data de 16.07.2021, prin care persoanei condamnate A. i-a fost redus suplimentar din durata pedepsei de 15 ani închisoare un număr de 90 de zile acordate pentru bună conduită și activitățile condamnatului în detenție în perioada 21.06.2020-21.06.2021 (conform înscrisului de la dos. fond).

Înalta Curte constată că la dosar nu există un act judiciar ulterior transferării persoanei condamnate, care să ateste o altă reducere de pedeapsă de către statul francez, astfel cum impune textul de lege sus-menționat, iar, pe de altă parte, din conținutul informațiilor înaintate de autoritatea străină rezultă că durata acordată pentru bună conduită și activitățile condamnatului în detenție în perioada 21.06.2020-21.06.2021 este cea de 90 de zile de închisoare, care a fost scăzută prin sentința contestată în prezenta cauză.

De altfel, susținerile persoanei condamnate se referă în fapt la cuantumul pedepsei de 15 ani închisoare, recunoscută de instanța română, care ar fi în realitate de 12 ani închisoare, aspect ce excedează prezentului cadru procesual, al căii de atac împotriva unei contestații la executare.

Prin raportare la informațiile transmise de autoritatea judiciară franceză și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, instanța de control judiciar constată că, în mod corect, Curtea de apel a reținut că nu sunt incidente prevederile legii referitoare la reducerea de pedeapsă în a cărei executare se află condamnatul după transferarea sa într-un penitenciar din România.

În raport de cele arătate, constatând că în cauză nu există temeiuri care să justifice scăderea din pedeapsă a unei alte perioade decât cea deja dedusă prin hotărârea primei instanțe, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 42/PI din data de 21 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.