Contestație în anulare împotriva unei hotărâri ce nu poate fi supusă acestei căi de atac. Imposibilitatea instanței de a analiza criticile concrete formulate împotriva hotărârilor judecătorești menționate

• Legea nr. 304/2004: art. 16 alin. (2)
• NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)
• NCPP: art. 426
• NCPP: art. 427
• NCPP: art. 432

Prin încheierea penală nr. 1107 din data de 09 septembrie 2016, pronunțată, în Dosarul nr. x/192/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 767/A din 28 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Curții de Apel București, secția I penală, și l-a obligat pe contestatorul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 1532 din 13 decembrie 2016)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând contestația în anulare declarată de contestatorul A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă în principiu, pentru următoarele considerente:

Contestația în anulare constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării erorilor de procedură.

În actuala reglementare, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva deciziilor penale definitive prin care se rezolvă acțiunea penală printr-o soluție de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, aspect ce reiese din interpretarea sistematică a normelor ce reglementează această cale de atac, respectiv din indicarea părților care pot declara contestație în anulare (art. 427 C. proc. pen.), din economia cazurilor în care se poate face contestație în anulare (art. 426 C. proc. pen.), precum și din procedura de judecare a cauzei, după admiterea în principiu (art. 432 C. proc. pen.).

Se constată că prin Încheierea nr. 1107 din data de 09 septembrie 2016, pronunțată, în Dosarul nr. x/192/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală nu a soluționat o acțiune penală, ci s-a pronunțat, asupra unei căi de atac intitulată „contestație”, pe care contestatorul din prezenta cauză a declarat-o împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 767/A din 28 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Curții de Apel București, secția I Penală.

Or, conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, „Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale”. Totodată, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.

Prin urmare, contestatorul a declarat contestație în anulare împotriva unei hotărâri ce nu poate fi supusă acestei căi de atac, ceea ce pune în imposibilitate instanța de a analiza criticile concrete formulate de acesta împotriva hotărârilor judecătorești menționate.

Totodată, față de motivele concrete ale căii de atac exercitate și de faptul că, anterior, contestatorul nu a fost asistat de către un apărător ales sau desemnat din oficiu care să îi îndrume în exercitarea drepturilor sale procesuale, Înalta Curte constată că, la acest moment procesual, nu se poate reține abuzul de drept prin exercitarea consecutivă a unor căi de atac inadmisibile, apreciind că în speță nu se poate reține reaua-credință a acestuia.

Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare declarată de contestatorul A..

În baza art. 275 alin. (2) și (6) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Sursa informației: www.scj.ro.