Contestație în anulare. Principiul legalității căilor de atac (NCPP)

10 iul. 2017
Vizualizari: 1167
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 108/A/2017

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 421 pct. 1 lit. a); Constituția României: art. 129; CEDO: art. 13

Dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Cât privește contestația în anulare, aceasta reprezintă o cale extraordinară de atac ce se adresează instanței care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se solicită, fiind firesc ca, împotriva hotărârii pronunțate în contestație în anulare, contestatorul să beneficieze de calea de atac pe care ar fi avut-o hotărârea a cărei anulare se solicită.

În speță, contestatorii A. și B. au declarat apel împotriva Deciziei penale nr. 38/A din 12 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, calea extraordinară de atac a contestației în anulare exercitată de aceștia împotriva Deciziei penale nr. 921 din 28 iunie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/84/2016 (prin care au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și de inculpații B. și A. împotriva sentinței penale nr. 190 din 17 septembrie 2015 a Tribunalului Sălaj) – hotărâre care, însă, este definitivă, în condițiile în care hotărârea a cărei anulare se solicită este o decizie pronunțată în apel, care nu este supusă niciunei căi de atac, context în care nici împotriva soluției pronunțate în contestație în anulare contestatorii nu pot beneficia de vreo cale de atac.

Astfel, dacă s-ar recunoaște promovarea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege, s-ar ajunge la încălcarea principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituție, ceea ce este inadmisibil.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza finală C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorii A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 38/A din 12 ianuarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., apelanții contestatori vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții contestatori, în sumă de câte 90 lei, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Contestație în anulare. Principiul legalității căilor de atac (NCPP) was last modified: iulie 7th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.