Contestaţie administrativă împotriva soluţiei de respingere a cererii de finanţare pentru programul „Casa Verde Fotovoltaice”. Respingerea recursului ca fiind nefondat

23 mai 2023
Vizualizari: 221
  • Legea nr. 544/2004: art. 20 alin. (1)
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 8
  • NCPC: art. 496 alin. (1)

Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Suceava, la data de 10.02.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, anularea Deciziei Comitetului Director din data de 11.06.2020 de respingere a dosarului x și a Deciziei de respingere a contestației formulate în temeiul art. 23 din Ghidul de finanțare publicată pe site la data de 07.08.2020 și obligarea pârâtei la declararea dosarului ca admis.

Prin sentința nr. 156 din data de 11 martie 2021, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale invocată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 3943 din 24 februarie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

5. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată în raport de criticile invocate, circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., și de apărările formulate prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul pârâtei este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

5.1. În cauză, sub aspectul contextului factual, se reține că, la data de 06.09.2019, pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat pe pagina sa de internet demararea Programului denumit „Casa Verde Fotovoltaice”, începând cu data de 10.09.2019, precizând că în data respectivă persoanele fizice se pot adresa instalatorilor în vederea înscrierii în program. La data anunțată, Administrația Fondului pentru Mediu a suspendat înscrierile persoanelor fizice în programul menționat, în vederea efectuării unei analize a modului de funcționare a acestui proces, iar la data de 04.10.2019 a anunțat printr-un comunicat de presă că data reluării înscrierilor în program va fi anunțată din timp pe site-ul instituției astfel încât persoanele fizice care nu au depus și nu au înregistrat documentele la instalatorii validați până la data de 10.09.2019, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii în Program.

Printr-un alt comunicat de presă din 30.10.2019, Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că programul va fi reluat începând cu data de 6 noiembrie 2019, ora 10:00, dată la care instalatorii validați vor putea să continue înscrierea persoanelor fizice în aplicația informatică, făcând unele precizări referitoare la documentele înregistrate anterior suspendării înscrierilor.

La 10.09.2019, data începerii înscrierilor în program, intimata-reclamantă a formulat cerere de finanțare în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, depunând-o împreună cu documentația aferentă la instalatorul validat B. S.R.L., care are încheiat contract de participare cu Administrația Fondului pentru Mediu, conform art. 18 din Ghidul de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, ghid aprobat prin Ordinul nr. 1287/05.12.2018 emis de Ministerul Mediului.

Cererea intimatei-reclamante, înregistrată la instalatorul validat la 10.09.2019, împreună cu documentația aferentă, nu a putut fi încărcată de către acesta în aplicația informatică specifică pusă la dispoziție de către Administrația Fondului de Mediu, inițial din cauza funcționalității reduse a acesteia, iar ulterior, ca urmare a suspendării înscrierilor. La data reluării programului, 06.11.2019, cererea de finanțare și documentele dosarului de finanțare au fost înregistrate în aplicația informatică sub nr. x.

La data de 11.06.2020, Administrația Fondului pentru Mediu a publicat pe pagina sa de internet lista solicitanților respinși în cadrul Programului, potrivit deciziei Comitetului director al acesteia, fiind respins și proiectul intimatei-reclamante pe motiv că extrasul de carte funciară și certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul local nu mai erau valabile la 06.11.2019, data înregistrării cererii de finanțare în sistemul informatic.

Contestația administrativă împotriva soluției de respingere a cererii de finanțare, formulată de intimata-reclamantă în temeiul art. 23 alin. (1) din Ghidul de finanțare din data de 02.12.2018, a fost respinsă în ședința Comitetului director al Administrației Fondului pentru Mediu din data de 04.08.2020, soluția fiind publicată pe pagina de internet a instituției la 07.08.2020. Motivul de respingere a cererii de finanțare și a contestației administrative formulate a constat în faptul că documentele depuse în aplicația informatică la data de 06.11.2019 nu mai erau în termen de valabilitate.

Împotriva actelor emise de AFM, intimata-reclamantă a formulat acțiune, admisă în parte de instanța de fond care a găsit întemeiate susținerile reclamantei și a anulat în parte Decizia Comitetului Director al AFM din 11.06.2020 și Decizia pronunțată în soluționarea contestației administrativ în ceea ce privește cererea de respingere a dosarului de finanțare al reclamantei nr. x.

5.2. În cadrul criticilor subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut că sentința atacată a fost pronunțată de către instanța de fond cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor legale în raport de care a fost respins dosarul de finanțare al intimatei-reclamante, criticând modalitatea de interpretare dată de prima instanță prevederilor Ghidului de finanțare aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1278/2018, referitoare la data înscrierii în aplicația informatică a cererilor de finanțare și a documentelor anexate, în opinia sa confuzia fiind evidentă atât cu privire la aplicabilitatea unor prevederi legale în speță, dar și cu privire la semnificația unor termeni.

Pe de altă parte, recurenta-pârâtă a criticat argumentele instanței de fond potrivit cărora valabilitatea documentelor din dosarul de finanțare ar trebui analizată la momentul depunerii acestora la instalatorul validat, față de prevederile exprese ale art. 21 lit. e) din Ghid, care stabilesc termenul de 30 de zile de valabilitate a extrasului de carte funciară prin raportare la momentul înscrierii solicitantului în program, identificat de legiuitor ca fiind data introducerii în aplicația informatică a cererii de finanțare și a actelor anexe.

În opinia recurentei-pârâte, împrejurarea că art. 18 din Ghid stabilește în sarcina instalatorului validat obligația de a analiza conformitatea documentelor prezentate cu condițiile impuse de Ghid nu poate conduce la concluzia susținută de prima instanță, în sensul că analiza valabilității actelor ar trebui făcută exclusiv prin raportare la momentul depunerii dosarului de finanțare la instalator, deoarece în această ipoteză nu s-ar mai justifica dispoziția normativă potrivit căreia, după verificarea conformității documentelor, instalatorul validat are obligația de a le introduce scanate, în aplicația informatică, conform art. 18 alin. (3) lit. c) din Ghid.

Contrar susținerilor recurentei-pârâte, Înalta Curte constată, raportat la situația de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, că instanța de fond a interpretat și a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente situației deduse judecății, soluția primei instanțe fiind pronunțată în conformitate cu legea aplicabilă în cauză, motiv pentru care va fi adoptată și de către instanța de control judiciar.

În esență, chestiunea supusă analizei și asupra căreia părțile au opinii contrare, vizează data înscrierii în aplicația informatică a cererilor de finanțare și a documentelor anexate.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În opinia recurentei-pârâte, analiza valabilității documentelor aferente cererii de finanțare nu ar trebui făcută exclusiv prin raportare la momentul depunerii dosarului de finanțare la instalator, ci, în raport de data la care dosarul intimatei-reclamante a fost introdus în aplicația informatică de către instalatorul validat.

În schimb, intimata-reclamantă a solicitat să se constate că în raport de data de 10.09.2019, când a înregistrat cererea de finanțare la instalatorul validat, documentele aferente cererii de finanțare, solicitate prin Ghid, se aflau în termenul de valabilitate, iar faptul că, deși au fost scanate și pregătite pentru a fi încărcate în aplicația informatică, această înregistrare nu a fost realizată ca urmare a unei disfuncționalități în accesarea acesteia și, ulterior, ca urmare a suspendării înscrierilor, nu poate avea drept consecință respingerea cererii sale de finanțare.

Înalta Curte validează raționamentul primei instanțe, care a apreciat întemeiată acțiunea. Astfel, potrivit art. 8 din Ghidul de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, aprobat prin Ordinul nr. 1287/2018, etapele programului sunt următoarele: a) publicarea pe pagina de internet a Autorității a informațiilor necesare demarării programului; b) validarea, încheierea contractelor cu instalatorii și publicarea listei acestora; c) înscrierea solicitanților, rezervarea sumelor aferente finanțării și aprobarea solicitanților; d) obținerea ATR (n.r. aviz tehnic de racordare) și încheierea contractelor de finanțare nerambursabilă; e) implementarea proiectului; f) decontarea și plata sumelor solicitate de către instalatorii validați; g) monitorizarea beneficiarilor final.

Art. 18 din același Ghid prevede că, „(1) Înscrierea solicitantului se face la unul dintre instalatorii validați care au încheiat contract de participare cu Autoritatea, în limita fondurilor alocate regiunii în care se află imobilul pe care se implementează proiectul. (2) Instalatorul validat care a încheiat contractul de participare efectuează înscrierea solicitantului cu condiția depunerii de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în ghid. (3) Înscrierea solicitantului în cadrul programului constă în:

a) identificarea solicitantului și analiza conformității documentelor prezentate cu condițiile impuse prin ghid; b) introducerea în aplicația informatică a următoarelor date…; c) scanarea de către instalator a documentelor prevăzute la art. 21 și introducerea lor în aplicația informatică în format pdf, ulterior stabilirii conformității acestora; d) rezervarea sumelor aferente finanțării fiecărui solicitant care întrunește condițiile referitoare la conformitatea documentelor”.

Reclamantul a respectat pașii procedurali impuși de normele legale incidente, acesta depunând cererea de finanțare la instalatorul validat chiar în ziua în care procedura a fost declanșată, și anume 10.09.2019, urmând ca procedura de înscriere în sistem să fie realizată, potrivit art. 18 alin. (1) și alin. (2) anterior citate, de către instalatorul autorizat.

Însă, procedura concretă de înscriere nu a putut fi finalizată prin introducerea de către instalator a datelor în aplicația informatică potrivit art. 18 alin. (3) pct. c), întrucât, chiar din prima zi de utilizare, platforma informatică nu a mai putut fi accesată, fiind suspendate înscrierile și reluate la data de 06.11.2019, care este și data finalizării înscrierii cererii reclamantei în sistem, aspecte necontestate în cauză.

Cum intimata-reclamantă a înregistrat la instalatorul validat cererea sa de finanțare, împreună cu documentele aferente solicitate de Ghidul de finanțare, chiar în ziua demarării Programului, respectiv la data de 10.09.2019, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, nu se poate susține cu suficient temei că nu au fost respectate termenele privind valabilitatea documentelor, împrejurările de fapt și de drept invocate de reclamantă susținând conformitatea procedurii urmate în concret și lipsa oricărei culpe în depunerea documentației în condițiile date.

Art. 7 alin. (1) lit. c) din Ghidul de finanțare din data de 05.12.2018, aprobat prin Ordinul nr. 1287 din 05.12.2018 emis de Ministerul Mediului, definește „aplicația informatică” ca fiind un „software administrat și pus la dispoziție gratuit de către Autoritate, având dublu rol, de gestionare a bugetului alocat programului și de stocare și verificare a informațiilor privind beneficiarii finali înscriși”.

Așa cum rezultă din aceste prevederi, aplicația informatică în care trebuie încărcate cererile de finanțare și documentele aferente, de către instalatorul validat, este pusă la dispoziție gratuit, fiind administrată de către Autoritate, în speță Administrația Fondului pentru Mediu, astfel că deficiențele de funcționalitate a acestei aplicații și imposibilitatea accesării ca urmare a suspendării înscrierilor în Programul în discuție, care au generat, implicit, imposibilitatea încărcării efective a documentelor în sistem, nu-i pot fi imputate intimatului-reclamant, care și-a îndeplinit obligația de a depune cererea de finanțare și documentele aferente cu respectarea termenului legal.

În acest sens Înalta Curte reține dispozițiile art. 39 din Ghid, potrivit cărora „Dacă din motive legate strict de Autoritate (de exemplu, dar fără a se limita, la disfuncționalități ale aplicației informatice) terții se află în imposibilitatea obiectivă de a-și respecta termenele impuse prin prezentul ghid, atunci respectivele termene se vor prelungi cu perioada aferentă întârzierii. Aceste decalări nu exonerează AFM de îndeplinirea obligațiilor asumate față de terți prin alte acte de natură juridică”.

În consecință, nu pot fi primite susținerile recurentei-pârâte în sensul că valabilitatea documentelor din dosarul de finanțare ar trebui analizată la momentul înscrierii solicitantului în program, respectiv data introducerii în aplicația informatică a cererii de finanțare și a actelor anexe, câtă vreme din cuprinsul prevederilor legale incidente nu rezultă în mod neîndoielnic că aceasta este voința legiuitorului.

Dimpotrivă, prevederile legale citate anterior reflectă fără putință de tăgadă faptul că legiuitorul a prevăzut obligativitatea prelungirii termenelor impuse prin Ghid, tocmai pentru a reglementa situația imposibilității obiective de respectare a acestora, enunțând cu caracter exemplificativ ipoteza disfuncționalității aplicației informatice.

Așadar, instanța de control judiciar nu poate valida alegația recurentei-pârâte potrivit căreia data înscrierii în program se identifică cu momentul introducerii în aplicația informatică a documentelor depuse în dosarul de finanțare și că, în raport de data reluării procedurii de înscriere din 06.11.2019, când dosarul intimatei-reclamante a fost introdus în aplicația informatică de către instalatorul validat, extrasul de carte funciară eliberat la 30.08.2019 și certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul local eliberat la data de 03.09.2019, nu mai erau în termenul de valabilitate de 30 de zile, deoarece reflectă propriul demers interpretativ al cadrului normativ aplicabil în speță, în vederea obținerii soluției favorabile pretinse, fără a susține însă motivul de nelegalitate invocat.

Cât privește criticile recurentei-reclamante referitoare la greșita interpretare a precizărilor comunicatului emis la data de 30.10.2019, instanța de control judiciar reține, de asemenea, că sunt nefondate și nu pot fi primite.

Sub acest aspect este de observat, raportat la prevederile legale amintite în precedent, că în perioada 10.09.2019-05.11.2019, așadar pe durata suspendării procedurii admise de pârâtă, se poate vorbi de o veritabilă prelungire a termenelor.

De altfel, prin comunicatul de presă din data de 04.10.2019, chiar Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că „data reluării înscrierilor în Program va fi anunțată din timp pe site-ul instituției astfel încât persoanele fizice care nu au depus și nu au înregistrat documentele la instalatorii validați până în data de 10 septembrie, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii în Program”, iar potrivit comunicatului de presă emis de aceeași autoritate, la data reluării programului din 06.11.2019, „toate documentele înregistrate cu succes în aplicația informatică, precum și cele înregistrate în registrul instalatorilor care nu au fost încărcate în aplicație până la momentul suspendării accesului în aplicația informatică, sunt acceptate de Administrația Fondului pentru Mediu ca fiind depuse în termen, în vederea analizării”.

Relativ la importanța acestor comunicate, sunt de reținut dispozițiile art. 38 din Ghid, conform cărora „(1) Toate datele, informațiile, instrucțiunile, comunicatele și alte documente relevante în legătură cu programul se publică pe pagina de internet a Autorității, www.x.ro, la secțiunea Programe de finanțare. (2) Singurele date, informații și instrucțiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la program sunt cele transmise sub forma comunicatelor de presă de către Autoritate și/sau autoritatea publică centrală pentru protecția mediului”.

Or, în cauza de față, pârâta nu a dat eficiență acestor dispoziții legale, ci, dimpotrivă, a procedat la analiza documentelor dosarului de finanțare întocmai ca și cum reclamantul s-ar fi adresat cu o nouă cerere, cu o documentație provenind din luna august 2019, fără a ține cont de faptul că procedura era suspendată în perioada respectivă și că valabilitatea documentației anterioare a fost antamată chiar de către autoritate prin comunicatul emis în aplicarea art. 39 din Ghid.

Prin urmare, nu se confirmă criticile recurentei-pârâte subsumate motivului de casare constând în încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, prima instanță stabilind în mod corect că pârâta nu putea aprecia ca nefiind valabile cele două înscrisuri menționate, respectiv: extrasul de carte funciară și certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul local, înregistrate de reclamantă cu respectarea termenelor legale, în contextul acțiunii de suspendare a înscrierilor, dispusă de pârâtă, și al mențiunilor făcute de aceasta în comunicatul de presă din data de 04.10.2019, enunțat supra.

Referirea recurentei-pârâte la paragraful „Persoanele fizice care nu au depus și nu au înregistrat documente la instalatorii validați până la data de 10 septembrie, vor avea posibilitatea de a depune la instalatori documentele solicitate, cu condiția ca acestea să fie valabile la data înregistrării în aplicația informatică”, din comunicatul de presă din data de 06.11.2019, nu privește situația reclamantei, care depusese și înregistrase documentele la un instalator avizat la data de 10.09.2019. Date fiind aceste împrejurări, de vreme ce documentele au fost legal înregistrate de intimatul-reclamant, recurenta-pârâtă era obligată să le analizeze conținutul și nu să respingă cererea de finanțare pentru motivul că aceste documente nu se mai află în perioada de valabilitate.

În aceste condiții, Înalta Curte va respinge și aceste susțineri ale recurentei-pârâte și va constata că sentința de fond este la adăpost de orice critică ce vizează interpretarea și aplicarea greșită a normelor legale incidente în cauză, demersul părții fiind, prin urmare, nefondat.

6. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru aceste considerente, nefiind identificate motive de casare prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 544/2004, va respinge ca nefondat recursul pârâtei.

Sursa informației: www.scj.ro.

Contestație administrativă împotriva soluției de respingere a cererii de finanțare pentru programul „Casa Verde Fotovoltaice”. Respingerea recursului ca fiind nefondat was last modified: mai 22nd, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.