Contestaţia la executare. Mijloc jurisdicţional de rezolvare a incidentelor survenite în cursul executării unei hotărâri definitive

• Legea nr. 302/2004: art. 166 alin. (16)
• NCPP: art. 598 alin. (1)

Prin Sentința penală nr. 83 din 7 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a admis contestația la executare privind pe persoana condamnată A.. În temeiul art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, s-a dedus din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 31/FCJI/2018 din 3 mai 2018 a Curții de Apel Iași și durata liberării anticipate de 90 de zile, pedeapsa urmând a fi considerată ca executată integral de condamnatul A. la 11 martie 2020. S-au menținut celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 31/FCJI/2018 din 03 mai 2018 a Curții de Apel Iași.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 209 din 24 martie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând contestația declarată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 83 din 7 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale, se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Contestația la executare reprezintă un mijloc jurisdicțional de rezolvare a incidentelor survenite în cursul executării unei hotărâri definitive și nu o cale extraordinară de atac, care să permită repunerea în discuție a situației de fapt, administrarea unor probe noi sau reaprecierea probelor deja administrate.

Aplicând aceste considerații teoretice în prezenta cauză, Înalta Curte constată că, din cuprinsul motivelor de contestație invocate de condamnat, rezultă că acesta este nemulțumit de cuantumul pedepsei pe care trebuie să o execute, făcând referire la faptul că trebuia să se facă o deducere mai mare de 90 de zile.

Or, având în vedere criticile formulate de contestatorul condamnat, Înalta Curte constată că instanța de fond a dispus deducerea din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 31/FCJI/2018 din 3 mai 2018 a Curții de Apel Iași și durata liberării anticipate de 90 de zile, pedeapsa urmând a fi considerată ca executată integral de condamnatul A. la data de 11 martie 2020.

Astfel, prin Sentința penală nr. 31/FCJI/2018 din 3 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2018, s-a admis sesizarea formulată de Ministerul Justiției – Departamentul pentru Afaceri de Justiție din Italia și s-a dispus transferarea persoanei condamnate A., deținut în închisoarea din Italia, într-un penitenciar din România, pentru executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare. Din durata pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare, s-a dedus durata arestării preventive, de la 19 iunie 2014 la 21 iunie 2014, inclusiv, și de la 16 octombrie 2014 la 29 octombrie 2014, inclusiv, și perioada executată din pedeapsă, de la 10 mai 2015 la zi, precum și durata liberării anticipate, de 135 de zile, pedeapsa fiind considerată ca integral executată la 9 iunie 2020.

Din adresa nr. x/14 martie 2019 a I.G.P.R. – Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Biroul Național Interpol, s-a reținut că A. a fost transferat la data de 12 martie 2019 din Italia în România și încarcerat în Penitenciarul Rahova.

Potrivit certificatului stare de executare emis de Parchetul General de pe lângă Tribunalul de Primă Instanță Torino, s-a menționat că numitul A. a beneficiat, în afară de cele 135 de zile de liberare anticipată avute în vedere de Curtea de Apel Iași la pronunțarea Sentinței penale nr. 31/FCJI/2018 din 3 mai 2018, de încă 90 de zile de liberare anticipată. (Din certificatul menționat rezultă că prin ordinul emis la 5 iunie 2018 în urma ordonanței Oficiului de Supraveghere Novara emise la data de 4 iunie 2018, s-au acordat condamnatului A. 45 de zile eliberare anticipată pentru perioada 10 noiembrie 2017 – 10 mai 2018 și prin ordinul din 15 ianuarie 2019, emis în urma ordonanței Oficiului de Supraveghere Novara din 3 ianuarie 2019, s-au acordat 45 de zile eliberare anticipată pentru perioada 10 mai 2018 – 10 noiembrie 2018, în certificatul de stare de executare menționându-se un total de 225 de zile eliberare anticipată, scadența pedepsei fiind 11 martie 2020.

Potrivit art. 166 alin. (16) din Legea nr. 302/2004, republicată, în cazul în care, ulterior transferării persoanei condamnate, statul emitent transmite o hotărâre judecătorească sau un act judiciar prin care persoanei condamnate i s-au acordat reduceri de pedeapsă anterior transferării sale în România, acestea vor fi recunoscute de curtea de apel care a pronunțat hotărârea prevăzută la alin. (6). Dispozițiile din C. proc. pen. referitoare la contestația la executare se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, acordarea unor perioade de liberare anticipată în cauza în care s-a pronunțat hotărârea care se execută atrage incidența cazului de contestație la executare prev. de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., astfel că, în mod corect instanța de fond a dedus din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare stabilită prin Sentința penală nr. 31/FCJI/2018 din 3 mai 2018 a Curții de Apel Iași și durata liberării anticipate de 90 de zile, pedeapsa urmând a fi considerată ca executată integral de condamnatul A. la 11 martie 2020.

Prin urmare, Înalta Curte, constatând ca legală și temeinică hotărârea contestată, va respinge, ca nefondată, contestația declarată de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 83 din 7 noiembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.