Contestația la executare. Mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 219/2019

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 426 alin. (1) lit. b), art. 598 alin. (1)

Conform dispozițiilor art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Prin contestația la executare nu se poate modifica o hotărâre, aducându-se atingere autorității de lucru judecat. Pe această cale se pot invoca numai aspecte ce privesc exclusiv executarea hotărârilor, nu se pot pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea și nu se poate ajunge la modificarea hotărârilor rămase definitive.

Invocând cazul prevăzut de dispozițiile art. 598 lit. d) din C. proc. pen., contestatorul condamnat A. a susținut că legiuitorul nu face vreo distincție între prescripția executării pedepsei și prescripția răspunderii penale.

Înalta Curte, în acord cu instanța de fond, constată că incidența prescripției răspunderii penale, în cazul omisiunii discutării în cursul judecății, poate fi analizată doar pe calea căii extraordinare de atac a contestației în anulare, în condițiile art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. Contestația în anulare este o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură în legătură cu exercitarea drepturilor procesuale ale părților sau persoanei vătămate ori a celor referitoare la instanța de judecată. Cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. presupune o error in procedendo, constând în eroarea procedurală a instanței de a se pronunța cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, pentru care existau probe în cauză.

Drept urmare, în mod corect a reținut instanța de fond că, fiind un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, în cadrul contestației la executare nu se poate analiza incidența precripției răspunderii penale.

Referitor la apărarea formulată de contestatorul condamnat, în sensul că instanța de apel a dispus încetarea procesului penal cu privire la anumiți inculpați, constatând că a intervenit prescripția răspunderii penale, iar acei inculpați au săvârșit aceleași fapte ca și condamnatul A., Înalta Curte reține că la momentul soluționării contestației la executare nu se poate proceda la o nouă judecată pe fondul cauzei, având în vedere natura juridică a instituției procesuale a contestației la executare, reglementată de prevederile art. 597 și următoarele din C. proc. pen. Așa cum s-a menționat anterior, aceasta nu reprezintă o cale de atac, ci un mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 18/F din data de 30 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosarul nr. x/2018.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 80 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.