Contestarea competenţei Înaltei Curți de a verifica întinderea şi calitatea motivării, pertinenţa motivelor din cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, precum şi incidenţa dispoziţiilor legale pretins a fi încălcate. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat

18 oct. 2024
Vizualizari: 83
  • Constituţia României: art. 146 lit. d) teza I
  • Legea nr. 304/2004: art. 21
  • Legea nr. 304/2004: art. 24
  • Legea nr. 47/1992: art. 29 alin. (5) teza a II-a
  • NCPC: art. 496 alin. (1)
  • O.U.G nr. 80/2013: art. 1 alin. (2)
  • O.U.G. nr. 80/2013: art. 24
  • O.U.G. nr. 80/2013: art. 31 alin. (1)
  • O.U.G. nr. 80/2013: art. 32
  • O.U.G. nr. 80/2013: art. 34
  • O.U.G. nr. 80/2013: art. 39 alin. (1)

Prin cererile depuse la 21 decembrie 2022 și la 27 februarie 2023, petenta A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul ei, precum și a următoarelor dispoziții din cuprinsul acestui act normativ: art. 1 alin. (2), art. 31 alin. (1) -sintagma generică „se determină de instanța de judecată”, art. 31 alin. (1) teza „se face de către instanța de judecată”, alin. (2) privind impunerea de taxe judiciare de timbru în căile de atac cu raportare la căile de atac (ordinare și extraordinare, oricare ar fi, deci, inclusiv în incidente), art. 32, art. 34, art. 39 alin. (1), art. 39 teza „3 zile de la data comunicări taxei datorate”.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1176 din 15 iunie 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cu titlu preliminar, având în vedere modalitatea în care partea a înțeles să declare prezenta cale de atac, în examinarea cererii de recurs, prezintă relevanță decizia Curții Constituționale nr. 321/09.05.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580/20.07.2017, al cărui dispozitiv prevede că: „(…) dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești”.

Potrivit considerentelor aceleiași decizii „21. (…) acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul din elementele și caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală. De asemenea, Curtea constată că, dat fiind faptul că textul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este aplicabil atât în materie procesual civilă, cât și penală, acesta își menține natura juridică de cale de atac specială ce nu poate fi calificată în funcție de reglementările proprii procedurii penale sau civile. (…) 24. (…) obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1) – (3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții”.

În evaluarea legalității recursului de față, se au în vedere dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 ce stabilesc cerințele de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, aceleași cu cele de admisibilitate a cererii de sesizare a instanței constituționale.

Recurenta susține că instanța în fața căreia a formulat cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată, nu ar fi avut prerogativa de a analiza condițiile reglementate de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, ci atribuțiile erau limitate la analizarea aspectelor formale.

Critica este nefondată.

Deși prin art. 146 lit. d) teza I din Constituția României s-a conferit Curții Constituționale atribuția exclusivă de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, iar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 stipulează că instanța de contencios constituțional decide asupra acestora, art. 29 alin. (5) teza I din același act normativ a stabilit în competența instanței judecătorești verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a excepției.

Analiza de conținut a dispozițiilor înscrise în art. 29 din Legea nr. 47/1992 relevă împrejurarea că soluționarea unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cade în sarcina instanței de judecată în fața căreia a fost invocată, aceasta fiind competentă să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute expres și limitativ în art. 29 alin. (1) – (3) din lege și anume: dacă excepția privește o lege sau o ordonanță ori dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătura cu soluționarea cauzei, dacă este ridicată de persoanele în drept și dacă prevederile legale, care formează obiectul excepției nu au fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În acest context, Înalta Curte reține că, în mod legal, s-a dispus prin încheierea din 4 aprilie 2023, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul ei, precum și a următoarelor dispoziții din cuprinsul acestui act normativ: art. 1 alin. (2), art. 31 alin. (1) -sintagma generică „se determină de instanța de judecată”, art. 31 alin. (1) teza „se face de către instanța de judecată”, alin. (2) privind impunerea de taxe judiciare de timbru în căile de atac cu raportare la căile de atac (ordinare și extraordinare, oricare ar fi, deci, inclusiv în incidente), art. 32, art. 34, art. 39 alin. (1), art. 39 teza „3 zile de la data comunicări taxei datorate”.

În cauza dedusă judecății, prin încheierea din 4 aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție– secția I civilă a constatat că nu se impune învestirea instanței de contencios constituțional cu soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate de petentă, justificat de faptul că partea nu a motivat relația de contrarietate între prevederile legale pretins a fi afectate de vicii de neconstituționalitate și dispozițiile constituționale ce ar fi, în opinia petentei, încălcate.

Or, din conținutul cererilor depuse la 21 decembrie 2022 și la 27 februarie 2023 sau al memoriului de recurs- chiar dacă au un număr considerabil de pagini- nu reies elemente concrete privind îndeplinirea condiției ce dă expresie cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, privind „legătura cu soluționarea cauzei”.

Din această perspectivă, se impune o analiză concretă a circumstanțelor speței, prin evaluarea atât a aplicabilității textelor criticate în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Din actele și lucrările dosarului reiese că instanța învestită cu soluționarea recursului declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 163/R din 13 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă (dosar nr. x/2021) a stabilit în sarcina părții obligația de a achita taxa de timbru în cuantum de 200 RON, conform dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea din 21 septembrie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021 și prin încheierea din 8 februarie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererile de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă, formulate de petenta A..

Drept urmare, față de temeiul de drept – art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013- în baza căruia a fost calculată taxa de timbru stabilită în sarcina recurentei, de motivele concrete ale respingerii cererilor de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, prefigurarea unei soluții ce vizează neconstituționalitatea dispozițiilor O.U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul ei, precum și a următoarelor dispoziții din cuprinsul acestui act normativ [art. 1 alin. (2), art. 31 alin. (1) -sintagma generică „se determină de instanța de judecată”, art. 31 alin. (1) teza „se face de către instanța de judecată”, alin. .(2) privind impunerea de taxe judiciare de timbru în căile de atac cu raportare la căile de atac (ordinare și extraordinare, oricare ar fi, deci, inclusiv în incidente), art. 32, art. 34, art. 39 alin. (1), art. 39 teza „3 zile de la data comunicări taxei datorate”] nu creează premisele aplicării directe a acestor norme în soluționarea cererii.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea încheierii recurate cu privire la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Contestarea competenței Înaltei Curți de a verifica întinderea și calitatea motivării, pertinența motivelor din cererea de sesizare a Curții Constituționale, precum și incidența dispozițiilor legale pretins a fi încălcate. Respingerea recursului declarat ca fiind nefondat was last modified: octombrie 17th, 2024 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.