Constituirea unui grup infracţional organizat şi tăinuire. Recunoaşterea şi transferarea condamnatului în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România (NCP, NCPP, L. nr. 302/2004)

23 iun. 2021
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 138
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 477/2019

L. nr. 302/2004: art. 155 alin. (1); NCP: art. 270 alin. (1), art. 360 – 367; NCPP: art. 36 alin. (1) lit. a), art. 598 

Prin Sentința nr. 111 din 31 mai 2018 a Curții de Apel Craiova s-a admis, în parte, cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia; s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, fiind împlinit termenul de prescripție a executării următoarelor pedepse:

– pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată prin Sentința nr. 189/1996 pronunțată la data de 2 noiembrie 1996 de Tribunalul din Rimini – Biroul Judecătorului pentru Cercetări preliminare, definitivă la data de 17 decembrie 1996, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 648 din C. pen. italian;

– pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința numărul 597/1997 pronunțată la data de 8 mai 1997 de Tribunalul din Torino – Biroul Judecătorului pentru Cercetări Preliminare, definitivă la data de 29 mai 1997, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 110, 624, 625 nr. 2 – 5 din C. pen. italian;

– pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată prin Sentința nr. 4182/05 pronunțată la data de 25 iulie 2005 de Tribunalul din Torino, secția a III-a penală, definitivă la data de 24 iunie 2008, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 13 alin. (13) din Decretul-legislativ nr. 286/98.

S-au constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 cu privire la pedeapsa de 4 ani și 7 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 90/2013 pronunțată la data de 11 ianuarie 2013 de Curtea de Apel din Torino, secția a IV-a definitivă la data de 17 februarie 2015.

S-a recunoscut Sentința penală nr. 90/2013 pronunțată la data de 11 ianuarie 2013 de Curtea de Apel din Torino, secția a IV-a definitivă la data de 17 februarie 2015, prin care cetățeanul român A., a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 7 luni închisoare pentru săvârșirea a 3 infracțiuni, prev. de art. 416 alin. (2) și (5), art. 110, art. 648 bis, art. 61 nr. 7 și art. 110, art. 81 alin. (2), art. 648 din C. pen. italian, care au corespondent în legislația română în infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen. și tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen.

S-a dispus transferarea condamnatului în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani și 7 luni închisoare într-un penitenciar din România.

S-a dedus din pedeapsă perioada executată de la 21 octombrie 2009 la 13 iulie 2010, reprezentând perioadele de arest preventiv și arest la domiciliu pe teritoriul statului italian.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

Condamnatul A. a formulat contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 din C. proc. pen., prin care a solicitat recunoașterea sentințelor penale pronunțate de autoritățile italiene, respectiv: Sentința penală nr. 189/1996 pronunțată la data de 2 noiembrie 1996 de Tribunalul din Rimini – Biroul Judecătorului pentru Cercetări preliminare, definitivă la data de 17 decembrie 1996, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 11 luni închisoare; Sentința nr. 597/1997 pronunțată la data de 8 mai 1997 de Tribunalul din Torino – Biroul Judecătorului pentru Cercetări Preliminare, definitivă la data de 29 mai 1997, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare; Sentința pronunțată în data de 13 martie 1997 de Judecătoria de Circumscripție Alba, modificată de Sentința din 9 decembrie 1997 a Curții de Apel Torino, definitivă la data de 15 februarie 1998, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 11 luni și 10 zile închisoare; Sentința nr. 4182/05 pronunțată la data de 25 iulie 2005 de Tribunalul din Torino, secția a III-a penală, definitivă la data de 24 iunie 2008, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare; ordonanța pronunțată de Curtea de Apel Torino, secția a IV a penală, în data de 13 iulie 2018 prin care s-a revocat beneficiul suspendării privind sentințele din 25 iulie 2005, 13 martie 1997 și 8 mai 1997.

De asemenea, condamnatul a solicitat contopirea pedepselor anterior evocate stabilite prin sentințele de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare italiene, prescrise și nerecunoscute anterior de autoritățile judiciare romane, cu pedeapsa de 4 ani și 7 luni închisoare pe care o execută în prezent ca urmare a recunoașterii dispuse prin Sentința penală nr. 111 din 31 mai 2018 a Curții de Apel Craiova pronunțată în Dosarul nr. x/2018, precum și deducerea perioadei executate în Italia, inclusiv în considerarea faptelor prescrise.

Apărătorul ales al condamnatului a precizat în ședința din data de 14 noiembrie 2019, în fața Curții de Apel Craiova că nu invocă o nelămurire cu privire la Sentința nr. 111 din 31 mai 2018 a Curții de Apel Craiova, ci o “reexaminare” a acestei sentințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, respectiv recunoașterea celor trei sentințe de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare italiene cu privire la care s-a constatat anterior că s-a împlinit termenul de prescripție a executării pedepselor, cu precizarea că nu a fost declanșată procedura recunoașterii, în scopul valorificării deducerilor.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Înalta Curte constată că cererea condamnatului se întemeiază pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., vizând deducerea din pedeapsa rezultantă a perioadelor deja executate în baza unor hotărâri străine. Ca urmare, se impune, pe cale incidentală, recunoașterea unor hotărâri de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare italiene, pentru care s-au împlinit termenele de prescripție a executării pedepselor. Stabilirea naturii cererii formulate constituie primul demers util determinării competenței soluționării. Astfel, în cazul contestației la executare, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), competența aparține instanței de executare a ultimei hotărâri, sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

În cazul în care, în temeiul prevederilor Legii nr. 302/2004, Curtea de Apel a dispus recunoașterea unor hotărâri penale străine și transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România și a emis mandatul de executare a pedepsei, Curtea de Apel nu constituie instanță de executare în sensul dispozițiilor C. proc. pen., ci o instanță specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele dintre procedurile reglementate în legea menționată. Ulterior, incidentele ivite în cursul executării, implicit contestațiile la executare, vor fi soluționate de către instanțele determinate potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., prin instanță de executare înțelegându-se, instanța ce ar fi judecat infracțiunea în primă instanță (ÎCCJ, s.p., Încheierea 2912 din 8 mai 2006, pe www.x.ro).

Potrivit dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile prevăzute de art. 360 – 367 C. pen., infracțiune pentru care Curtea de Apel Craiova a dispus recunoașterea și transferarea condamnatului în vederea executării pedepsei de 4 ani și 7 luni închisoare într-un penitenciar din România. Înalta Curte constată că instanța națională competentă material să judece infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate și în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului este Tribunalul Dolj, instanță ce devine competentă în raport cu orice incidente ivite în cursul executării pedepsei.

Sursa informației: www.scj.ro.

Constituirea unui grup infracțional organizat și tăinuire. Recunoașterea și transferarea condamnatului în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România (NCP, NCPP, L. nr. 302/2004) was last modified: iunie 23rd, 2021 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter