Constituirea unui grup infracţional organizat, fraudă informatică și spălare de bani. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere

10 aug. 2022
1.323 views
  • Legea nr. 656/2002: art. 29 alin. (1) lit. a) şi c)
  • NCP: art. 249
  • NCP: art. 35 alin. (1)
  • NCP: art. 367 alin. (1)
  • NCP: art. 41 alin. (1)
  • NCP: art. 43
  • NCP: art. 5
  • NCP: art. 585 alin. (1) lit. a)
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 438
  • NCPP: art. 442 alin. (1) și (2)
  • NCPP: art. 448 alin. (1) pct. 1

Prin sentința penală nr. 191 din data de 1 noiembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, cu privire la inculpatul A., în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului A., din infracțiunea prev. de art. 249 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. (14 fapte) și art. 41 alin. (1) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) C. pen. (14 acte materiale).

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 365/RC din 24 octombrie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând recursul în casație formulat de inculpatul A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:

Recursul în casație, în reglementarea C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014, este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, reprezentând un ultim nivel de jurisdicție în care părțile pot solicita reformarea unei hotărâri definitive, însă doar în limita cazurilor de casare prevăzute expres și limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.

Prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, a cărei soluționare este dată numai în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, este analizată conformitatea hotărârilor definitive atacate cu regulile de drept, însă numai prin raportare la cazurile de casare prevăzute de 438 C. proc. pen.. Acestea pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

În calea extraordinară a recursului în casație nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se fac aprecieri asupra hotărârii date și dacă ea corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are, în consecință, drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea deciziilor necorespunzătoare, în scopul respectării legislației și a uniformității jurisprudenței. Această cale extraordinară de atac nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor sau a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului și, spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, sau de revizuire, cale de atac de fapt care urmărește îndreptarea erorilor de judecată, recursul în casație are ca scop îndreptarea erorilor de drept comise de curțile de apel și de Înalta Curte, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare prevăzute de lege.

În conformitate cu art. 442 alin. (2) C. proc. pen., instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prev. de art. 438 C. proc. pen. invocate în cererea de recurs în casație.

Totodată, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 447 alin. (2) C. proc. pen., la judecarea recursului în casație instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, pe baza actelor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a înscrisurilor anexate cererii de recurs în casație și care au fost invocate în motivarea acesteia și, de asemenea, este obligată să se pronunțe asupra tuturor cazurilor de recurs în casație invocate de părți sau procuror.

Se mai reține că, în cazul admiterii recursului în casație, potrivit dispozițiilor art. 448 C. proc. pen., instanța poate pronunța o soluție de achitare a inculpatului, încetarea procesului penal ori înlăturarea greșitei aplicări a legii, precum și rejudecarea cauzei de către instanța de apel ori instanța competentă material sau după calitatea persoanei, dacă sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 438 C. proc. pen.

Prin motivele de recurs în casație formulate de inculpat a fost invocată incidența cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării dacă s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Prin „pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege” legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică și de cauzele de atenuare sau de agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

Din această perspectivă, se constată că pot fi încadrate în dispozițiile legale menționate, erorile care se produc în legătură cu aplicarea pedepsei prin stabilirea unei pedepse neprevăzute de lege pentru infracțiunea comisă sau prin depășirea limitelor legale.

Pornind de la considerațiile de ordin teoretic expuse și de la dispozițiile legale enunțate și în raport de criticile aduse deciziei de condamnare de către recurentul inculpat A., subsumate cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte constată că unele dintre motivele susținute de inculpat se referă la un aspect de netemeinicie, în sensul nereținerii unor circumstanțe judiciare atenuante ca urmare a diminuării consecințelor infracțiunii de către inculpat prin achitarea prejudiciului către trei dintre părțile civile.

Acest motiv de recurs care ține de temeinicia pedepsei aplicate nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de recurs în casație dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen., constituind, astfel, o chestiune care nu poate fi cenzurată în calea extraordinară a recursului în casație.

Motivul de recurs al inculpatului A. prin care se susțin aspecte legate de greșita aplicarea a legii penale mai favorabile, cu consecințe asupra stabilirii sporului de pedeapsă care ar fi determinat o pedeapsă nelegală, este neîntemeiat.

Critica vizează nelegalitatea pedepsei de 7 ani închisoare, menținută cu caracter definitiv pentru inculpatul A., prin decizia penală nr. 388/A din 12.04.2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pentru comiterea, în starea de recidivă prev. de art. 41 alin. (1) C. pen., a infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat- prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) C. pen., fraudă informatică prevăzută de art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și spălare de bani prevăzută și pedepsită de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Astfel, limitele speciale de pedeapsă de la 1 (unu) la 5 ani închisoare prevăzute pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat- prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., au fost reduse cu o treime ca efect al procedurii simplificate prev. de dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a căror incidență a fost stabilită cu caracter definitiv de instanța de apel, așa încât, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată recurentului inculpat se încadrează în limitele prevăzute de lege (de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare).

Limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de fraudă informatică prev. de art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 41 alin. (1) C. pen., cuprinse între 2 și 7 ani închisoare au fost reduse cu o treime ca efect al procedurii simplificate prev. de dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a căror incidență a fost stabilită cu caracter definitiv de instanța de apel, așa încât, se constată că pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată recurentului inculpat se încadrează în limitele prevăzute de lege (de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni închisoare).

Pentru infracțiunea de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă de la 3 la 10 ani închisoare au fost reduse cu o treime, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a căror incidență a fost stabilită cu caracter definitiv de instanța de apel, așa încât, pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată recurentului inculpat se încadrează în limitele prevăzute de lege.

Conform dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. b) rap. la art. 38 alin. (1) C. pen., în mod corect, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime de 1 an și 6 luni închisoare din totalul celorlalte pedepse stabilite (2 ani închisoare și 2 ani și 6 luni închisoare), stabilindu-se ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa de 5 ani închisoare.

La această pedeapsă s-a adăugat pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 14/27.01.2010 a Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală nr. 2346/02.07.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca urmare a revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, antecedentele penale impunând reținerea stării de recidivă.

Astfel, în cauză, s-au aplicat dispozițiile art. 41 alin. (1) coroborat cu art. 43 C. pen. în conformitate cu care: dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.

Se concluzionează că pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatului A. se situează în limitele legale prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul A. a fost condamnat, în condițiile stării de recidivă.

Având în vedere motivele prezentate în susținerea recursului în casație promovat de inculpat, Înalta Curte mai notează că, în cauză, nu are incidență decizia penală nr. 29/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin care s-a statuat că:

„În procedura de modificare a pedepsei prevăzută de art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în cadrul operațiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicată în temeiul C. pen. anterior pentru o infracțiune săvârșită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului C. pen. pentru o infracțiune săvârșită sub C. pen. anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din C. pen.”.

Această decizie a vizat ipoteza contopirii, conform art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a unor pedepse aplicate pentru infracțiuni concurente care au fost săvârșite înainte de data de 01.02.2014, pentru care s-au aplicat pedepse conform vechiului și noului C. pen.

Spre deosebire de această situație, în prezenta speță, nu este aplicabil art. 585 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., ci art. 38 alin. (1) C. pen. care reglementează concursul de infracțiuni înainte de a interveni condamnarea definitivă pentru vreuna dintre acestea, art. 39 C. pen. care prevede pedeapsa în acest caz de concurs de infracțiuni, art. 41 alin. (1) și art. 43 C. pen. care reglementează recidiva și pedeapsa în caz de recidivă.

De altfel, numai infracțiunile care reprezintă antecedentele penale ale inculpatului au fost săvârșite în perioada când era în vigoare C. pen. anterior. Infracțiunile ce au format obiectul judecății prezentei cauze în căile ordinare de atac, au fost comise după data de 01.02.2014, când a intrat în vigoare noul C. pen., nefiind necesar a se stabili legea penală mai favorabilă conform art. 5 din C. pen., după criteriul arătat prin decizia menționată a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondată, cererea de recurs în casație declarată de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 388/A din data de 12 aprilie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 260 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă informatică și spălare de bani. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere was last modified: august 9th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.