Constituirea, publicitatea şi executarea garanţiilor reale (Regulamentul ASF nr. 16/2021)

În M. Of. nr. 1057 din 4 noiembrie 2021 s-a publicat Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) nr. 16 din 12 octombrie 2021 privind constituirea, publicitatea și executarea garanțiilor reale.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, cele mai importante dispoziții din conținutul respectivului Regulament.

Structură

CAPITOLUL I: Dispoziții generale

CAPITOLUL II: Constituirea garanției reale

SECȚIUNEA 1: Contractul de garanție reală

SECȚIUNEA 2: Reguli privind funcționarea unei garanții reale

CAPITOLUL III: Formalități de publicitate

SECȚIUNEA 1: Realizarea publicității

SECȚIUNEA 2: Efectele publicității

CAPITOLUL IV: Ordinea de preferință

CAPITOLUL V: Administrarea obiectului garanției reale

CAPITOLUL VI: Executarea garanției reale

CAPITOLUL VII: Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 3

„Constituirea garanției reale asupra instrumentelor financiare relevante sau portofoliilor se realizează prin încheierea valabilă a contractului de garanție reală, inclusiv prin semnătura electronică calificată, validată conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 910/2014.”

Art. 5

„(1) Părțile contractului de garanție reală sunt constituitorul garanției reale și beneficiarul garanției reale. Constituitorul garanției reale poate fi altă persoană decât debitorul obligației garantate. Beneficiarul garanției reale poate fi creditorul obligației garantate sau un terț desemnat de către acesta pentru a acționa în calitate de agent în operațiunea care a generat garanția reală.

(2) Constituitorul garanției reale trebuie să dețină dreptul de proprietate asupra instrumentelor financiare relevante sau portofoliilor până la înlocuirea acestora conform art. 23 sau până la momentul aplicării procedurii prevăzute la cap. VI.”

Art. 8

„(1) Garanția reală poate viza unul sau mai multe instrumente financiare relevante. În acest caz, garanția reală grevează fiecare dintre aceste instrumente financiare.

(2) Contractul de garanție reală trebuie să indice instrumentele financiare relevante cel puțin prin menționarea tipului de instrument financiar, a emitentului, a codului ISIN și a cantității la momentul constituirii garanției reale.”

Art. 11

„(1) Garanția reală se menține asupra instrumentelor financiare relevante în următoarele cazuri:

a) în cazul încheierii de către constituitorul garanției a unui contract cu un alt participant;

b) ca urmare a transferului instrumentelor financiare relevante din conturi relevante aflate în administrarea unui participant în conturi relevante aflate în administrarea depozitarului central sau invers;

c) ca urmare a transferului registrului emitentului instrumentelor financiare relevante la un alt depozitar central sau la emitent.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), participantul care a înregistrat garanția are obligația de a furniza participantului către care se transferă instrumentele financiare relevante sau, după caz, depozitarului central documentele aferente înregistrării garanției reale.

(3) Constituitorul garanției reale poate dispune liber de instrumentele financiare relevante, cu obligația de a nu afecta menținerea garanției și nici valoarea garanției, dispozițiile art. 23 fiind aplicabile.

(4) Participantul sau, după caz, depozitarul central care evidențiază garanția în contul relevant are obligația de a se asigura că respectiva evidențiere este în concordanță cu informațiile menționate în contract și în cererea de înregistrare a garanției reale.”

Art. 15

„(1) Înscrierea mențiunii de garanție reală se efectuează de către operatorul registrului central de publicitate, pe baza unei cereri semnate de către constituitorul garanției sau de către beneficiarul garanției, oricare dintre aceștia putând acționa personal sau prin reprezentant împuternicit prin procură autentică.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează pe suport hârtie, în dublu exemplar, sau sub forma unui înscris în format electronic căruia i s-a încorporat, atașat sau asociat o semnătură electronică calificată validată conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Un exemplar al cererii este înapoiat solicitantului de către operatorul registrului, cu menționarea numărului și a momentului exact al înregistrării cererii la operator, precum și a numărului de identificare a înregistrării mențiunii de garanție reală în registrul central de publicitate și a momentului exact al acestei înregistrări fie pe al doilea exemplar al cererii în format hârtie, fie prin mijlocul de comunicare electronică utilizat, după caz.

(3) Modelul cererii este stabilit prin reglementări proprii de către depozitarul central și conține cel puțin informațiile menționate la alin. (5) lit. b)-f).

(4) Pentru efectuarea înregistrării sunt necesare următoarele documente: cererea, actul de identitate al constituitorului și, după caz, al beneficiarului, când acesta solicită înregistrarea, dovada plății tarifului aferent înregistrării și, după caz, dovada calității de reprezentant.

(5) Mențiunea de garanție reală conține următoarele elemente esențiale:

a) momentul exact al înregistrării în registrul central de publicitate, respectiv marca temporală;

b) datele de identificare ale beneficiarului garanției reale;

c) datele de identificare ale debitorului obligației garantate;

d) datele de identificare ale constituitorului garanției reale;

e) tipul garanției reale, respectiv ipotecă mobiliară sau garanție financiară;

f) descrierea obiectului garanției reale, conform art. 8 alin. (2) și/sau art. 9 alin. (2);

g) cel puțin izvorul juridic al obligației garantate;

h) entitatea care administrează contul relevant;

i) rangul garanției reale, stabilit în conformitate cu prevederile art. 185 alin. (4) din Legea nr. 126/2018 și ale prezentului regulament;

j) numărul de identificare a înregistrării mențiunii de garanție.”

Art. 19

„(1) Registrul central de publicitate este ținut de către depozitarul central în sistemul căruia sunt înregistrate instrumentele financiare relevante.

(2) Actualizarea informațiilor din registrul central de publicitate se realizează conform reglementărilor depozitarului central care administrează acel registru.

(3) Operatorul registrului central de publicitate este obligat să păstreze documentele și informațiile care au stat la baza înregistrărilor în registrul central de publicitate pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data radierii mențiunii garanției reale din registrul central de publicitate.”

Art. 20

„Rangul garanției reale stabilește ordinea de preferință în cazul în care intră în concurs mai multe sarcini constituite asupra acelorași instrumente financiare relevante sau portofolii.”

Art. 23

„(1) Instrumentele financiare relevante sau portofoliile pot fi înlocuite, la cererea constituitorului, numai cu acordul scris și prealabil al beneficiarului garanției reale. Prin excepție, în cazul în care beneficiarul garanției reale este chiar participantul care administrează contul relevant, acordul poate fi și implicit, prin acceptarea ordinului de transfer al instrumentelor financiare relevante sau portofoliilor.

(2) În momentul înlocuirii instrumentelor financiare relevante sau portofoliilor, garanția reală asupra instrumentelor financiare relevante sau portofoliilor inițiale se stinge, urmând a se constitui garanția reală, în conformitate cu prevederile art. 15, asupra instrumentelor financiare cu care s-a făcut înlocuirea, rangul de prioritate fiind stabilit prin raportare la momentul înscrierii noii mențiuni de garanție în registrul central de publicitate.”

Art. 30

„(1) În cazul unei executări silite pornite de un terț, beneficiarul garanției reale pentru care s-au realizat formalitățile de publicitate va avea prioritatea conferită de rangul garanției reale. În acest caz, beneficiarul garanției reale poate uza de drepturile conferite prin prezentul capitol fără a fi împiedicat de pornirea executării de către terț.

(2) În cazul unei executări silite de drept comun efectuate prin intermediul unui executor judecătoresc, acesta trebuie să se adreseze, pentru disponibilizarea instrumentelor financiare relevante, depozitarului central sau participantului care administrează contul relevant. Acest participant sau alt intermediar desemnat de executorul judecătoresc va realiza procedurile de vânzare în cadrul sau în afara locului de tranzacționare în care se tranzacționează acele instrumente financiare, conform ordinului primit de la executorul judecătoresc și cu respectarea rangului creditorilor preferați.

(3) Executorul judecătoresc care inițiază o procedură de vânzare a unor instrumente financiare asupra cărora sunt înregistrate garanții reale va notifica fiecare beneficiar al unei garanții reale asupra acelorași instrumente financiare relevante supuse executării silite.”