Constituirea instanței. Competența de soluționare a cererilor de abținere (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1207/2017

NCPC: art. 50, art. 54; Regulamentul de ordine interioară a instanțelor: art. 110

Potrivit art. 50 alin. (1) din C. proc. civ., „abținerea sau recuzarea se. soluționează de un alt complet al instanței respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abține”.

Alin. (2) al aceluiași articol prevede „când, din pricina abținerii, sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se judecă de instanța ierarhic superioară”.

Conform art. 54 C. proc. civ., aceste dispoziții se aplică, în mod corespunzător, și procurorilor, magistraților-asistenți, asistenților judiciari și grefierilor.

Pe de altă parte, prin „compunerea instanței” se înțelege alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege.

„Constituirea instanței” desemnează alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele și organele prevăzute de lege, adică, pe lângă judecători, cu grefier, magistrat-asistent, procuror, asistenți judiciari (în conflictele de muncă și asigurări sociale) etc.

În reglementarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., legiuitorul utilizează sintagma alcătuirea completului de judecată, respectiv compunerea completului de judecată., ceea ce desemnează, așa cum s-a arătat mai sus, alcătuirea instanței cu numărul de judecători prevăzut de lege, iar nu la constituire care se referă la alcătuirea completului de judecată cu toate persoanele și organele prevăzute de lege, judecători, grefieri, asistenți judiciari.

În completarea celor mai sus expuse, art. 110 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, prevede că:

„(1) Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se vor soluționa de acesta. Dacă nu mai există un complet care judecă în acea materie, incidentele vor fi soluționate de completul din materia și după regulile stabilite de colegiul de conducere al instanței.

(2) Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia.

(3) Cauzele în care toți judecătorii unei secții au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere.

(4) În situația în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluționarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliți prin planificarea de permanență, pe materii, realizată cel puțin trimestrial.

(5) În cazul în care după soluționarea incidentelor procedurale conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscriși în lista de permanență după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluționarea incidentului procedural”.

Așadar, în aplicarea dispozițiilor legale mai sus redate, prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. devin incidente numai în situația în care nu se poate alcătui complet pentru soluționarea cererilor de abținere sau recuzare datorită faptului că la instanța respectivă funcționează un număr de judecători insuficient, care nu permite alcătuirea completului pentru soluționarea incidentului procedural. Or, atât timp cât la instanță există judecători care pot soluționa incidentul privind incompatibilitatea, în compunerea completului intrând numai judecători, nu se poate dispune, în mod legal, trimiterea incidentului procedural instanței ierarhic superioare.

În speță, Înalta Curte reține că judecătorii H., împreună cu asistenții judiciari J. și I., învestiți cu soluționarea prezentei cauze au înțeles să se abțină de la judecarea cererii de chemare în judecată, apreciind că și-au exprimat opinia în legătură cu pricina dedusă judecății.

Se mai reține că, potrivit evidențelor Consiliului Superior al Magistraturii, la data formulării cererilor de abținere, iunie 2017, în cadrul Tribunalului Botoșani funcționau 25 de judecători.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei și din considerentele încheierii pronunțată la 15 iunie 2017 de Tribunalul Botoșani nu reiese imposibilitatea alcătuirii completului de judecată pentru soluționarea cererilor de abținere formulate în cauză, în sensul existenței unui impediment ca ceilalți judecători din cadrul instanței sa nu poată participa ia judecarea acestora.

Prin urmare, competența materială de soluționare a cererilor de abținere formulate de judecător H. și de asistenții judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția l civilă, aparține acestei instanțe.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererilor de abținere formulate de judecător H. și de asistenții judiciari J. și I., din cadrul Tribunalului Botoșani, secția I civilă, în favoarea Tribunalului Botoșani.

Sursa informației: www.scj.ro.