Constatarea nulității recursului formulat împotriva soluției de clasare a unei plângeri privind presupuse abateri disciplinare ale autorităților judiciare

• Legea nr. 317/2004: art. 451
• NCPC: art. 248
• NCPC: art. 483 alin. (3)
• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 1-8
• NCPC: art. 489 alin. (2)
• NCPC: art. 499

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 23 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, contestație împotriva rezoluției inspectorului-șef al Inspecției Judiciare de clasare a plângerii sale, precum și împotriva rezoluției de clasare nr. 507/A emisă în dosarul nr. x/26 februarie 2021, înregistrată sub nr. lucrare C21/490. A solicitat să se constate că toate documentele de la dosar evocă faptele care arată că cei implicați – poliție judiciară, procurori și judecători, și-au exercitat prerogativele și atribuțiile cu rea-credință și gravă neglijență, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1373 din 8 martie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul – reclamant A. este nemotivat.

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susținerile recurentului – reclamant A. prin comparație cu argumentația expusă în fața Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal rezultă că aceasta a reluat în cadrul căii de atac o serie de elemente înscrise și în cererea de chemare în judecată, fără a aduce nicio critică de nelegalitate sentinței atacate, care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația atât să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, cât și să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârșit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Recurentul – reclamant A. nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinței civile recurate.

După cum s-a arătat în precedent, susținerile din cererea de recurs constau în referiri succinte și cu caracter general la o pretinsă neregularitate săvârșită de poliția judiciară, procurori și judecători, care nu pot fi asimilate însă cu îndeplinirea cerinței de motivare a recursului.

În concret, Curtea de Apel București și-a argumentat soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 1306/2022, arătând, față de obiectul cauzei, faptul că art. 45¹ din Legea nr. 317/2004 este cel care stabilește coordonatele verificărilor pe care instanța judecată le poate realiza cu privire la legalitatea rezoluțiilor de clasare. În acest sens, prima instanță a expus raționamentul propriu pentru care a apreciat că analiza efectuată de Inspecția Judiciară în cadrul etapei administrative a fost realizată cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează categoria abaterilor disciplinare ce pot fi săvârșite de magistrați.

În ciuda dezvoltării argumentative a Curții de Apel București, recurentul – reclamant nu a prezentat un raționament critic față de considerentele sentinței civile recurate, ci s-a limitat la a relua afirmațiile generice în sensul că se impune reanalizarea dosarului său pentru a i se da o motivare realistă pentru determinarea adevărului și constatarea faptelor care fac obiectul plângerii sale.

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancționată de lege cu nulitatea căii de atac formulate, criticile dezvoltate de recurentul – reclamant nefiind apte a conduce la reformarea sentinței primei instanțe.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurentul – reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1306/2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Sursa informației: www.scj.ro.