Constatarea nulității absolute a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare. Donație. Recurs (NCPC)

9 mai 2017
Vizualizari: 5682
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1459/2016

NCPC: art. 99 alin. (2), art. 101 alin. (1) și (2), art. 425 alin. (1) lit. d), art. 457 alin. (1) și (2), art. 460 alin. (3), art. 476 alin. (1), art. 479 alin. (1), art. 480 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 6, art. 497; Legea nr. 2/2013: art. XVIII.

Decizia nr. 1895 din 19 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, ce formează obiectul prezentului recurs, este susceptibilă de a fi atacată cu această cale de atac, hotărârea fiind pronunțată în condițiile art. 480 alin. (1) C. proc. civ.

În speța dedusă judecății, instanța a fost învestită cu două capete de cerere principale, respectiv: constatarea nulității absolute a contractului de garanție reală imobiliară de rang I autentificat din 6 aprilie 2011 de B.N.P. C. și a oricăror acte subsecvente acestuia și constatarea nulității absolute a Promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificate din 2 iulie 2012 de același birou notarial și a oricăror acte subsecvente acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 99 alin. (2) din noul C. proc. civ., în cazul în care mai multe capete de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

În cererile privind constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unui act juridic, chiar dacă nu se solicită și repunerea părților în situația anterioară, pentru stabilirea competenței se va ține seama de valoarea obiectului acestuia, sau după caz a părții din obiectul dedus judecății, în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) și (2) din același cod.

Valoarea contractului de garanție reală imobiliară de rang I autentificat din 6 aprilie 2011 este de 200.000 euro, echivalentul a 890.020 lei, avându-se în vedere cursul BNR la data introducerii acțiunii – 2 iulie 2013 (1 euro = 4,4501 lei).

Valoarea Promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificate din 2 iulie 2012 este de 258.322,36 euro, echivalentul a 1.149.560,33 lei, avându-se în vedere cursul BNR la data introducerii acțiunii – 2 iulie 2013 (1 euro = 4,4501 lei).

Conform prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei, inclusiv.

Având în vedere prevederile legale mai sus menționate, precum și faptul că valoarea capătului de cerere privind constatarea nulității absolute a Promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificate din 2 iulie 2012 de B.N.P. C. se situează peste pragul de 1.000.000 lei, raportat și la dispozițiile art. 460 alin. (3) din noul C. proc. civ., potrivit căruia, în cazul în care prin aceeași hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului, iar hotărârea dată în apel este supusă recursului, Decizia nr. 1895 din 19 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) și (2) din noul C. proc. civ., „hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege”.

Mențiunea „Definitivă” din decizia recurată nu poate afecta exercitarea căii de atac a recursului, aceasta fiind statuată de legiuitor.

Analizând motivele de casare invocate, instanța constată că acestea se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din noul C. proc. civ., conform căruia se poate cere casarea hotărârii care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii, ori numai motive străine de natura cauzei.

Motivarea hotărârii presupune ca aceasta să cuprindă, în considerentele sale, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și au condus la soluția pronunțată, care au legătură directă cu aceasta și care susțin această soluție.

Viciile motivării pot fi variate, în acestea încadrându-se și lipsa motivării soluției din dispozitiv, când aceasta este superficială, ori cuprinde numai considerente străine de pricină.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. d) din noul C. proc. civ., hotărârea instanței trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se motivele pentru care au fost admise și respectiv înlăturate susținerile părților.

Raportat la dispozițiile art. 476 alin. (1) din noul C. proc. civ., în apel are loc o nouă judecată asupra fondului, instanța statuând atât în fapt cât și în drept, instanța urmând să procedeze la rejudecarea fondului în limitele stabilite de apelant.

Conform art. 479 alin. (1) din același cod, instanța de apel are obligația de a verifica în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.

În speță, Înalta Curte, verificând considerentele hotărârii atacate, constată că aceasta cuprinde sumar argumentele care au format convingerea instanței în sensul soluției pronunțate.

Instanța de apel a reținut că la dosar, reclamanții B. și A. au depus actul de acceptare a ofertei de donație autentificat din 2 septembrie 2010 de B.N.P. C., prin care G. căsătorită cu H., au acceptat oferta de donație autentificată din 19 august 2010 de același birou notarial privind imobilul în litigiu. Ca atare, la data încheierii ipotecii autentificate din 6 aprilie 2011 și a promisiunii de vânzare autentificate din 2 iulie 2012, pârâții E., F. nu mai erau proprietari ai imobilului ce face obiectul judecății, astfel încât trebuie cercetat atât aspectul fictiv al încheierii ipotecii și a promisiunii de vânzare, cât și aspectul exercitării dreptului de dispoziție asupra lucrului altuia.

Înalta Curte reține că apelanții-reclamanți B. și A. nu au invocat, nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nici în cuprinsul apelului formulat, în susținerea fraudei la lege, faptul că obiectul acceptării donației ar fi același cu imobilul ce face obiectul contractului de garanție reală imobiliară de rang I autentificat din 6 aprilie 2011 de B.N.P. C. și al Promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificate din 2 iulie 2012.

De altfel, Actul de acceptare a ofertei de donație autentificat din 2 septembrie 2010 de același birou notarial are ca obiect trei imobile, respectiv:

1. imobilul înscris în CF nr. x5 a loc. Crevedia, jud. Dâmbovița, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. x6 și este compus din teren în suprafață de 437 mp, identificat cu nr. cadastral x7 și construcția cu destinația locuință, identificată cu nr. cadastral x7-C1, împreună cu cota indiviză din drumul de acces;

2. imobilul înscris în CF nr. x8 a loc. Crevedia, jud. Dâmbovița, provenită din conversia pe hârtie a CF nr. x9 și este compus din teren în suprafață de 719 mp, identificat cu nr. cadastral x10 și construcția cu destinația locuință, identificată cu nr. cadastral x10-C1, împreună cu cota indiviză din drumul de acces;

3. imobilul înscris în CF nr. x11 a loc. Crevedia, jud. Dâmbovița și este compus din teren în suprafață de 720 mp, identificat cu nr. cadastral x11 și construcția cu destinația locuință, identificată cu nr. cadastral x11-C1, împreună cu cota indiviză din drumul de acces.

Reiese așadar că nu există identitate între aceste imobile și cele ce fac obiectul ipotecii autentificate din 6 aprilie 2011 și al promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificate din 2 iulie 2012 de B.N.P. C.

Pentru argumentele arătate mai sus, hotărârea recurată nu îndeplinește cerința transparenței asupra silogismului judiciar, care justifică dispozitivul și nu are puterea de a permite realizarea controlului judiciar, motiv pentru care hotărârea atacată este nemotivată, în sensul art. 488 alin. (1) pct. 6 din noul C. proc. civ.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (2), coroborat cu art. 497 din noul C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenții-pârâți G., H., E. și F. împotriva Deciziei nr. 1895 din 19 noiembrie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, pe care o va casa și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Constatarea nulității absolute a promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare. Donație. Recurs (NCPC) was last modified: mai 8th, 2017 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: