Consolidarea procedurală a procedurilor de prevenire a insolvenței membrilor grupului de societăți

15 mai 2024
Vizualizari: 52
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Astfel cum reiese din cuprinsul art. 4 pct. 12 din Legea nr. 85/2014, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 216/2022[1], legiuitorul a prevăzut ca principiu fundamental al acestei legi atât coordonarea procedurilor de prevenire a insolvenței, cât și coordonarea procedurilor de insolvență care vizează societăți, membre ale unor grupuri, în scopul abordării integrate a acestora[2]. În versiunea Legii nr. 85/2014, anterioară modificării introduse prin Legea nr. 216/2022, legiuitorul nu menționase, în cadrul acestui text legal, și procedurile de prevenire a insolvenței reglementate în cadrul Titlului I din același act normativ. Așadar, la momentul adoptării Legii nr. 85/2014, legiuitorul nu a luat în calcul și nu a reglementat și coordonarea procedurală a procedurilor de prevenire a insolvenței membrilor grupului de societăți.

Prin Legea nr. 216/2022 s‑a realizat transpunerea în legislația internă a Directivei (UE) 2019/1023[3] a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie și de modificare a Directivei (UE) 2017/1132.

Conform celor mai sus prezentate, prin Legea nr. 216/2022 s‑a modificat art. 4 pct. 12 în următoarea formă: „Prevederile prezentei legi se bazează pe următoarele principii: (…) 12. în cazul grupului de societăți, coordonarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență, în scopul abordării integrate a acestora. Astfel, în acord cu pct. 7, 15, 22 și 24 din expunerea de motive a Directivei (UE) 2017/1132, legiuitorul a urmărit coordonarea procedurală și cu privire la procedurile de prevenire a insolvenței.

Subliniem faptul că, odată cu adoptarea Legii nr. 216/2022, legiuitorul român a omis însă să modifice și prevederile art. 5 alin. (1) pct. 13 și 39 din Legea nr. 85/2014, prin menționarea procedurilor de prevenire a insolvenței. Art. 5 alin. (1) pct. 13 al legii definește noțiunea de coordonare procedurală[4], iar art. 5 alin. (1) pct. 39 definește obligația de cooperare a instanțelor de judecată și a practicienilor în insolvență. În cadrul acestor definiții, legiuitorul omite să menționeze, în continuare, procedurile de prevenire a insolvenței.

De asemenea, prin Legea nr. 216/2022 s‑a modificat și art. 2 din Legea nr. 85/2014, prin includerea în definiția scopului legii și a celui privind instituirea unor proceduri de restructurare preventivă la care pot recurge debitorii aflați în dificultate în vederea acoperirii pasivului debitorului cu acor­darea, atunci când este posibil, a șansei de redre­sare a activității acestuia.

Printre modificările substanțiale aduse de Legea nr. 216/2022 se numără și abrogarea și eli­mi­narea procedurii mandatului ad‑hoc și imple­mentarea unei noi proceduri de prevenire a insol­venței, denumite procedura acordului de restruc­turare, prin care debitorul aflat în stare de difi­cultate poate supune confirmării judecăto­rului‑sindic un acord de restructurare negociat în prealabil cu creditorii ale căror creanței sunt afectate de respectivul acord.

Procedura concordatului preventiv a fost menținută în continuare, dar au fost aduse modificări substanțiale cu privire la modul de implementare și al efectelor acestei proceduri. De asemenea, prin Legea nr. 216/2022 a fost modi­ficată Legea nr. 85/2014 în sensul introducerii art. 37^1 alin. (1) și (7)[5], conform căruia prevederile în materia procedurii concordatului preventiv vor fi aplicate și grupului de societăți, în mod corespun­zător și în măsura compatibilității. Totodată, este prevăzut în mod expres că preve­derile art. 185 din Lege vor fi incidente și în cazul formulării de către societățile membre ale unui grup a unei cereri comune de deschidere a procedurii concordatului preventiv.

Potrivit art. 37^1 alin. (2) din Legea nr. 85/2014[6], în cazul deschiderii procedurii concordatului preventiv ca urmare a soluționării unei cereri comune a membrilor unui grup de societăți, se va proceda la formarea unor dosare asociate pentru fiecare societate care a solicitat deschiderea procedurii concor­datului preventiv, iar judecătorul‑sindic va analiza condițiile deschiderii procedurii pentru fiecare societate în parte. Spre deosebire de prevederile art. 185 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, ce prevăd, în cazul insolvenței societăților membre ale unui grup, formarea unor dosare diferire, în cazul procedurii concordatului preventiv aplicabile membrilor unui grup de societăți se va proceda la formarea unor dosare asociate, aspect care, corelat cu prevederile alin. (3)‑(6) ale aceluiași articol, indică intenția clară a legiuitorului ca, în cazul procedurii concordatului preventiv, să vorbim mai degrabă de o procedură de restructurare ce vizează grupul de societăți, nu doar societățile membre.

Astfel, art. 37^1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2014[7] impun societăților membre desemnarea aceluiași administrator concor­datar care va întocmi un singur plan de restructurare pentru toate societățile membre, plan ce va trebui comunicat fiecărui creditor al fiecărei societăți membre a grupului cu privire la care a fost deschisă procedura concordatului preventiv. Obligația de desemnare a aceluiași administrator concordatar de către toate societățile membre față de care s‑a deschis procedura concor­datului preventiv nu mai este condiționată, de către legiuitor, de procentul comun de creditori comuni, precum în cazul procedurilor insolvenței membrilor grupului de societăți, nefiind incidente prevederile art. 188 din Legea nr. 85/2014.

În ceea ce privește planul de restructurare, legiuitorul impune ca, prin același plan global, să fie abordată restructurarea tuturor membrilor grupului față de care a fost deschisă procedura concordatului preventiv. Astfel, membrii grupului de societăți față de care a fost deschisă procedura concordatului preventiv în comun nu vor avea posibilitatea de a propune planuri de restructurare individuale, spre deosebire de cazul insolvenței membrilor grupului de societăți, în care se pot propune doar planuri de reorganizare individuale.

Conform prevederilor art. 37^1 alin. (5) și (6) din Legea nr. 85/2014[8] îndeplinirea condițiilor de vot nu va fi însă verificată de judecătorul‑sindic în mod global, ci va fi analizată individual în cadrul fiecărui dosar asociat. Altfel spus, condițiile votului omologării planului de restructurare vor trebui îndeplinite întru totul în cazul fiecărei societăți membre cuprinse în plan, în caz contrar va fi respins planul de restructurare. Considerăm că această concluzie poate fi dedusă atât din ultima teză a alin. (5), cât și din prevederile alin. (6) ale art. 37^1, potrivit cărora omologarea planului de restructurare va fi realizată de către jude­căto­rul‑sindic în cadrul dosarului societății‑mamă sau, dacă față de aceasta nu s‑a deschis procedura, în cadrul primului dosar înregistrat, printr‑o înche­iere executorie ce poate fi atacată cu apel.

Potrivit art. 27 alin. (10) din Legea nr. 85/2014[9] nu vor putea exprima un vot cu privire la planul de restructurare creditorii debitorului care, în mod direct sau indirect, controlează, sunt controlați sau se află sub control comun cu debitorul, decât dacă oferta de concordat le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului debitorului. Această categorie de creditori include, desigur, membrii grupului de societăți, iar prevederile art. 27 alin. (10) reprezintă o transpunere în domeniul votului ofertei de concordat preventiv a prevederilor art. 138 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 privind exercitarea votului cu privire planul de reorganizare al unui debitor față de care a fost deschisă procedura generală a insolvenței.

Putem astfel observa faptul că, în cazul procedurii concor­datului preventiv, legiuitorul a urmărit să vizeze restructurarea întreprinderii ca ansamblu, și nu doar a societăților membre în mod individual, fiind clară intenția legiuitorului ca, în cazul procedurii concordatului preventiv, să vorbim de o procedură de restructurare aplicabilă grupului de societăți. Astfel, în cazul procedurii concordatului preventiv, ne aflăm în prezența unei coordonări ce depășește nivelul unei simple coordonări procedurale, fiind în prezența unei „codependențe procedurale” privind procedurile de concordat preventiv deschise față de societățile membre ale grupului.

Aceasta deoarece procedurile deschise primesc doar numere de dosar asociate, societățile membre sunt condiționate de propunerea unui singur plan de restructurare care să vizeze activitatea tuturor membrilor grupului față de care s‑a deschis procedura concordatului preventiv, omologarea planului global se poate realiza doar dacă sunt întrunite condițiile votului creditorilor fiecărui membru al grupului, iar încheierea de omologare se pronunță într‑un singur dosar asociat, respectiv în dosarul societății‑mamă, sau, dacă față de aceasta nu s‑a deschis procedura, în cadrul primului dosar înregistrat.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Caracteristicile mai sus enunțate apropie coordonarea procedurilor de concordat preventiv ale membrilor grupului de societăți de coordonarea substanțială. Cu toate acestea, subliniem faptul că nu putem să discutăm, precum în cazul coordonării substanțiale, de o ridicare totală a vălului personalității juridice sau de o consolidare a activului și a pasivului membrilor grupului de societăți în sensul recunoașterii unui singur patrimoniu consolidat. În continuare, legiuitorul recunoaște atât diviziunea patrimonială a membrilor grupului, personalitatea juridică distinctă a membrilor, cât și separația dintre creditorii fiecărui membru al grupului. În acest sens, legiuitorul impune, de exemplu, de­sem­narea unui număr de dosar asociat distinct, atribuit procedurii de concordat a fiecărui membru, iar, în mod expres, legiuitorul a stabilit faptul că omologarea planului de restructurare se poate realiza doar dacă sunt îndeplinite condițiile de vot în cadrul fiecărei proceduri deschise, respectiv în cadrul fiecărui dosar asociat.

Astfel, nu este vorba despre o singură pro­ce­dură de concordat preventiv consolidată substan­țial, ci despre proceduri de concordat preventiv distincte, ce nu sunt doar coordonate procedural, ci se află și într‑o stare de codependență proce­durală în ceea ce privește elaborarea și propunerea, precum și în ceea ce privește omologarea unui plan de restructurare.

Putem astfel observa faptul că, în cazul pro­cedurii de prevenire a insolvenței reprezentată de concordatul preventiv, legiuitorul a fost dispus să erodeze mai mult edificiul personalității juridice distincte a societăților membre în favoarea recu­noașterii activității economice unitare a aceleiași întreprinderi, derulate prin intermediul mai multor „haine juridice”. Consi­derăm că legiuitorul s‑a arătat dispus să realizeze acest lucru cu privire la procedura concordatului preventiv, și nu și cu privire la procedurile de insolvență ale membrilor grupului de societăți, prin luarea în considerare a mai multor aspecte.

În primul rând, considerăm că legiuitorul a luat în considerare faptul că procedura concordatului preventiv se poate deschide doar la solicitarea sau cu acordul expres al debitorului/debi­torilor, potrivit prevederilor exprese ale art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. 85/2014[10]. De asemenea, procedura concordatului preventiv poate afecta doar unele dintre datoriile societăților membre și doar unii dintre creditori, așadar, nu e obligatorie afectarea întregului pasiv al societăților debitoare.

În al doilea rând, considerăm că legiuitorul a luat în calcul faptul că organele de conducere ale debitorilor nu au niciodată obligația, ci doar facultatea de a solicita deschiderea unei proceduri a concordatului preventiv. În schimb, sub sancțiunile civile și penale prevăzute de lege, art. 66 din Legea nr. 85/2014 instituie obligația organelor de conducere ale debitorului aflat în stare de insolvență să adreseze tribunalului o cerere de deschidere a procedurii insolvenței, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Societățile în stare de dificultate[11] sunt capabile în continuare să își achite obligațiile scadente, în schimb, societățile în insolvență cauzează deja daune majore în circuitul economic, fiind în stare de incapacitate de plată.

Nu în ultimul rând, credem că legiuitorul a luat în considerare faptul că, în cadrul procedurii insolvenței, este în joc însăși existența societăților membre, legiuitorul luând în considerare și toate efectele pe care procedura insolvenței le poate avea atât cu privire la debitor/debitori, cât și cu privire la creditorii acestora. În cadrul procedurii insolvenței, dreptul de decizie și admi­nistrare privind activitatea economică și patrimoniul debitorului este limitat (prin activitatea de supraveghere exercitată de către administratorul judiciar), putând fi chiar ridicat, spre deosebire de cazul procedurii concordatului preventiv, în cadrul căruia debitorul (prin organele sale de conducere) își păstrează dreptul de decizie și administrare privind activitatea economică și patrimoniul său, neafectate de aprobări prealabile. Cu toate acestea, și în acest din urmă caz, debitorul are obligația de a informa periodic creditorii cu privire la activitatea sa, putând pierde beneficiile planului de restructurare dacă nu se conformează obligațiilor asumate.

Considerăm binevenită modificarea Legii nr. 85/2014 în sensul extinderii consolidării proce­durale la procedurile de prevenire a insolvenței ce vizează societățile membre ale grupului de societăți. Reorganizarea sau redresarea unor societăți membre ale grupului în cadrul unor proceduri de prevenire a insolvenței nu poate fi concepută decât în mod coordonat cu procedurile de prevenire a insolvenței ale celorlalți membri, respectiv în mod coordonat cu activitatea între­gului grup de societăți.

Redresarea și reorganizarea activității socie­tăților membre impune, în fapt, reorganizarea activității globale a grupului de societăți, iar colapsul unui membru poate perturba activitatea întregului grup. Astfel, implementarea unei proceduri de restructurare a activității membrilor, în mod individual, nu va fi eficientă, fiindcă în lipsa unui plan și a unor acțiuni care să țină cont de legăturile specifice dintre membrii grupului și de interdependența dintre aceștia, șansele de reușită ale redresării vor fi mult diminuate.

Având în vedere cele prezentate, apreciem ca fiind benefică alegerea legiuitorului național, de a impune coordonarea procedurilor de prevenire a insolvenței, în scopul abordării integrate a acestora. De lege ferenda, în scopul asigurării coerenței textelor de lege, Legea nr. 85/2014 ar fi trebuit să prevadă și completări ale definiției noțiunii de coordonare procedurală, prevăzute în art. 5 alin. (1) pct. 13, și ale definiției obligației de cooperare a instanțelor de judecată și a practicienilor în insolvență, prevăzute în art. 5 alin. (1) pct. 39, prin includerea, în aceste definiții, și a procedurilor de prevenire a insolvenței, respectiv a organelor ce aplică aceste proceduri.


* Articolul este extras din Revista Phoenix nr. 87/2024 (ianuarie-martie 2024).
* Articolul reprezintă o transpunere a Capitolului IV, Secțiunea a IV-a din lucrarea D.A. Coldea, Procedura insolvenței în cazul grupului de societăți în România, Ed. Universul Juridic, București, 2024.

[1] Legea nr. 216/2022 a intrat în vigoare la data de 17 iulie 2022.

[2] N. Țăndăreanu, Codul insolvenței comentat. Vol. I. – art. 1-182. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, Ed. Universul Juridic, București, 2017, p. 21.

[3] https://eur-lex.europa.eu/legal content/RO/TXT/?uri=CELEX:32019 L1023.

[4] Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 85/2014: „coordonarea procedurală reprezintă setul de măsuri menite să coreleze procedurile de insolvență deschise împotriva membrilor unui grup de societăți, cu scopul de a asigura celeritatea și armonizarea procedurilor, precum și minimizarea costurilor”.

[5] Potrivit art. 37^1 alin. (1) și (7) din Legea nr. 85/2014: „(1) Prevederile prezentului capitol se aplică și societăților parte dintr-un grup, care au formulat o cerere comună de deschidere a procedurii concordatului preventiv. Dispozițiile art. 185 se aplică în mod corespunzător. (7) Prevederile cap. III se aplică, în mod corespunzător, în măsura compatibilității, și grupului de societăți”.

[6] Potrivit art. 37^1 alin. (2) din Legea nr. 85/2014: „În situația prevăzută la alin. (1) se vor forma dosare asociate pentru fiecare societate care a solicitat deschiderea procedurii concordatului preventiv, iar judecătorul-sindic va analiza condițiile deschiderii procedurii pentru fiecare societate în parte”.

[7] Potrivit art. 37^1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2014: „(3) Fiecare societate va desemna același administrator concordatar, care va întocmi un singur plan de restructurare. (4) Planul de restructurare va fi comunicat potrivit prevederilor prezentei legi fiecărui creditor afectat al fiecărei societăți”.

[8] Potrivit art. 37^8 alin. (5) și (6) din Legea nr. 85/2014: „(5) Îndeplinirea condițiilor de vot va fi verificată de judecătorul-sindic în fiecare dosar asociat. Neîndeplinirea condițiilor de vot pentru una dintre societăți va conduce la respingerea cererii de omologare a planului de restructurare.
(6) Omologarea planului de restructurare va fi făcută de judecătorul-sindic în cadrul dosarului societății-mamă sau, dacă față de aceasta nu s-a deschis procedura, în cadrul primului dosar înregistrat, printr-o singură încheiere executorie, ce poate fi atacată cu apel, în condițiile prezentului titlu”.

[9] Potrivit art. 27 alin. (10) din Legea nr. 85/2014: „Creditorii care, direct sau indirect, controlează, sunt controlați ori se află sub control comun cu debitorul pot participa la ședință, dar pot vota cu privire la planul de restructurare doar în cazul în care acesta le acordă mai puțin decât ar primi în cazul falimentului”.

[10] Potrivit art. 23 alin. (1) și (3) din Legea nr. 85/2014: „(1) Orice debitor aflat în dificultate, cu excepțiile prevăzute la lit. a), b) și c) ale art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv.

(3) O procedură de concordat preventiv va putea fi deschisă și la cererea unuia sau mai multor creditori care dețin o creanță certă și lichidă, cu condiția obținerii acordului prealabil al debitorului aflat în dificultate. Cererea va fi însoțită de următoarele documente:

a) acordul debitorului, exprimat în scris, împreună cu indicarea practicianului ales de acesta;

b) justificarea dificultății, prin raportul administratorului concordatar, fie de către debitor, fie de către creditorul care formulează cererea;

c) declarația debitorului potrivit căreia acesta nu se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a), b) și c) ale art. 16”.

[11] Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 26^2 din Legea nr. 85/2014: „26^2. dificultatea reprezintă starea generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate; debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente”.

 

Consolidarea procedurală a procedurilor de prevenire a insolvenței membrilor grupului de societăți was last modified: mai 15th, 2024 by Dan-Andrei Coldea

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Dan-Andrei Coldea

Dan-Andrei Coldea

Este av. dr., formator titular de formare inițială al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților – Centrul Teritorial Cluj, disciplina Drept comercial.
A mai scris: