Consecințe ale forței majore în contextul pandemiei de virus COVID-19
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Conjunctura prezentă provocată de răspândirea crescendo a virusului SARS-CoV-2 a determinat restrângerea activității atât în mediul afacerilor, cât și în cadrul autorităților publice, astfel încât mulți comercianți ar putea ajunge în imposibilitatea executării obligațiilor contractuale asumate față de partenerii acestora.
I. Ce este și când se poate invoca forța majoră?
Forța majoră este definită în cuprinsul noului Cod civil, la art. 1.351 alin. (2), drept „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”.
Pentru ca pandemiei de virus COVID-19 să îi fie atribuit caracterul de forță majoră în mod concret și să reprezinte o cauză exoneratoare de răspundere în situația neîndeplinirii obligațiilor contractuale, trebuie îndeplinite următoarele condiții:
– N.B.: acordul de voințe trebuie să conțină clauze exprese cu privire la răspunderea în caz de forță majoră sau cel puțin să nu conțină clauze care să deroge de la dispozițiile din Codul civil privind forța majoră;
– existența Avizului de forță majoră eliberat de Camera de Comerț și Industrie a României la cererea operatorilor economici, prin Hotărâre de Guvern urmând a fi adoptate procedurile, entitățile abilitate, respectiv documentele necesare emiterii avizului menționat;
– verificarea raportului de cauzalitate dintre pandemia datorată SARS-CoV-2 ca forță majoră și neexecutarea obligațiilor contractuale, întrucât, chiar și în contextul declarării stării de urgență, cele două instituții juridice nu se confundă, urmând a se aprecia, de la caz la caz, dacă împrejurările invocate ce au condus la o conduită contractuală defectuoasă se încadrează în noțiunea de forță majoră.
Astfel, pentru stabilirea unui parcurs în ideea salvgardării raporturilor juridice dintre operatorii economici, aceștia au la îndemână facultatea de a apela la concursul autorității statale în vederea obținerii unui Aviz de forță majoră, în sensul acesta impunându-se a parcurge o serie de demersuri procedurale.
II. Obținerea Certificatului de situație de urgență (CSU)
De ordin prioritar, se distinge Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, al Administrației Prezidențiale, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16 martie 2020, care, la art. 12, statuează următoarele:
„Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19 certificate de situație de urgență în baza documentelor justificative.”
CSU va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgență a fost decretată în luna martie.
Pe durata stării de urgență, CSU poate fi folosit de întreprinderile mici și mijlocii în vederea amânării la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, apă și canalizare, gaze naturale, servicii de telefonie și internet –, dar și pentru amânarea la plată a chiriei pentru imobilele cu destinații de sedii sociale sau de sedii secundare.
De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii care au dobândit CSU pot invoca forța majoră și în cazul celorlalte tipuri de contracte, însă numai după ce au încercat renegocierea contractului pentru adaptarea clauzelor acestuia cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență – tentativele de renegociere a contractului urmând să fie dovedite prin orice mijloace care asigură transmiterea textului.
Condiții de dobândire
Drept metodologie de aplicare se distinge, în stadiu de proiect, Hotărârea de Guvern privind acordarea de certificate de situație de urgență, ce prevede o limitare a domeniilor de activitate ce vor putea beneficia de acestea, după cum urmează: transport, turism, HORECA, organizări de evenimente, publicitate, învățământ privat și activități adiacente, industria confecțiilor, încălțămintei și pielăriei, servicii destinate populației.
Termen de înregistrare
Dat fiind specificul situației, generarea CSU va avea loc strict pe perioada instituirii stării de urgență, valabilitatea unui astfel de certificat fiind prevăzută pentru întreaga perioadă a anului acordării.
Forma sub care se introduce cererea
Solicitarea eliberării CSU se va face pe cale electronică, i.e. prin intermediul http://prevenire.gov.ro/, platformă ce va fi actualizată cu o secțiune dedicată acestui scop.
Pe platforma identificată supra, solicitantul urmează a completa informații cu privire la datele proprii de identificare, datele de contact, motivul cererii CSU, justificarea necesității acestuia, precum și referințele asupra situației sale financiare.
Documentele justificative ce se impun a fi încărcate pe platformă sunt următoarele:
– Certificatul Unic de Înregistrare a societății;
– Cartea de Identitate a administratorului/reprezentantului legal;
– Balanța contabilă certificată aferentă lunii în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minimum de 40% față de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanța contabilă la care se face referire în raportare (în situația în care diminuarea cifrei de afaceri nu este în proporția menționată, dar operatorul întâmpină dificultate în a continua activitatea, acesta va furniza documente suplimentare doveditoare);
– Declarația pe propria răspundere prin care solicitantul își asumă pe deplin veridicitatea informațiilor, respectiv a documentelor încărcate, precum și apariția stării de urgență ca fiind cauza scăderii financiare înregistrate;
– Certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
III. Dobândirea Avizului de forță majoră (AFM)
În succesiunea pașilor ce trebuie urmați în vederea obținerii concursului autorităților statale, este imperioasă eliberarea Avizului de forță majoră de către Camera de Comerț și Industrie a României, care, conform art. 28 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 335/2007 privind Camerele de Comerț din România, în cadrul căreia sunt reglementate atribuțiile principale ale acesteia, „avizează, la cerere, pentru societățile românești, pe bază de documentație, existența cazurilor de forță majoră și efectele acestora asupra executării obligațiilor comerciale internaționale”.
Condiții de eliberare
Astfel, AFM se dobândește în urma unei solicitări motivate de situația faptică detaliată a efectelor ce au decurs și au impactat relația operatorului economic cu partenerul contractual, cuprinzând și argumente juridice care să susțină caracterul de forță majoră al evenimentului invocat.
Solicitantului îi este impusă asumarea întregii răspunderi, inclusiv cea de ordin penal, relativ la autenticitatea datelor și a documentelor prezentate.
Documentația doveditoare necesară
Conform platformei web a Camerei de Comerț și Industrie a României, într-o enumerare neexhaustivă, se prevede o serie de acte indispensabile, și anume:
– Cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;
– Atestări de la organele, autoritățile și instituțiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerț și Industrie a României), privind existența și efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii și încetării evenimentului [în speță, CSU];
– Notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariția evenimentului invocat și efectele sale asupra derulării operațiunilor contractuale;
– Copie a contractului afectat de evenimentul de forță majoră, cuprinzând clauza de forța majoră.
Prin referință la ultima cerință, este imperios a fi consultată optica pe care Camera de Comerț și Industrie a României o precizează pe website-ul său, printr-un comunicat din data de 12 martie 2020:
„Majoritatea contractelor (deși nu toate) conțin clauze referitoare la forța majoră, care stabilesc în general ce se întâmplă atunci când ceva extern și imprevizibil împiedică una dintre părți să-și îndeplinească obligațiile agreate.
Unele clauze de forță majoră chiar pot fi prevăzute astfel încât să includă epidemiile sau pandemiile. Atunci când o clauză de forță majoră este prevăzută în sens mai general – chiar fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voința părților afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forță majoră. Cu toate astea, o clauză de forță majoră insuficient definită, care se referă numai la evenimente naturale, intemperii etc. sau doar menționează sintagma un eveniment de forță majoră, ar putea fi considerată ca insuficientă pentru a putea exonera de răspundere.
Cu alte cuvinte, faptul că o clauză de forță majoră acoperă explicit și situația apariției unor epidemii sau pandemii, cum este și cazul Coronavirusului nu este suficient de unul singur. Persoana care încearcă să se bazeze pe aceasta trebuie să demonstreze că nu poate îndeplini contractul din cauza circumstanțelor dincolo de controlul său (generate din cauza virusului). De asemenea, acesta trebuie să demonstreze că nu au putut fi făcute demersuri rezonabile pentru a evita sau a atenua evenimentul sau consecințele acestuia.”
Chiar dacă legiuitorul a înțeles să prevadă, în acest caz, necesitatea unei clauze exprese convenite prin acordul părților, socotim că s-ar eluda înțelesul și caracterul supletiv al normelor din noul Cod civil. Prin definiția sa, acest eveniment inevitabil impactează asupra tuturor raporturilor juridice, indiferent de includerea clauzei sau neexprimarea explicită a acesteia.
Art. 1.351 alin. (1) C. civ., potrivit căruia „dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră”, explică, în mod edificator, aceea că doar dacă părțile agreează altfel, evenimentul nu va avea repercusiuni asupra raporturilor juridice, de aceea fiind necesar să urmărim evoluția normativă cu privire la acest aspect.
Costurile ocazionate
Tariful perceptibil pentru eliberarea AFM care se achită pentru fiecare contract afectat este în cuantum de 500,00 EUR + TVA (plătibil în LEI, la cursul BNR aferent zilei plății), iar cel al consultanței de specialitate este în valoare de 30 EUR/30 minute (fără TVA).
IV. Concluziile noastre
În continuare, reiterăm aceea că se impune a fi consultat textul final al actului normativ de reglementare a Certificatului de situație de urgență, căci prin intermediul său se va determina raportul certificatului față de Avizul de forță majoră – unul de întreg-parte, în sensul că va sta la baza emiterii Avizului sau îl va substitui întru totul.
Perspectiva declarată recent de către Camera de Comerț și Industrie a României, publicată pe platforma online a acesteia la data de 12 martie 2020, comportă următoarea direcție: „nici CCIR și nici Camerele județene nu pot și nu au competența de declara un eveniment ca fiind de forță majoră sau de a interveni în vreun contract, ci doar aceea de a constata, în baza unei documentații depuse exclusiv de solicitant, în baza unui tarif, existența unei situații de forță majoră ca fapt exonerator de răspundere, din perspectiva efectelor acesteia invocate de către solicitant, în ceea ce privește ne-executarea obligațiilor contractuale”.
Conchizând, opinăm în sensul că Certificatul de situație de urgență sau Avizul de forță majoră, sub rezerva elucidării situației odată cu adoptarea Hotărârii de Guvern, va atesta afectarea activității economice în contextul pandemiei COVID-19, având valența unei clauze de renegociere, limitare sau chiar întrerupere a unor contracte.