Conlucrarea profesiilor juridice în vederea consolidării statului de drept

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

De ce „drept” și „stat de drept” în raport cu „conlucrarea profesiilor juridice”?

Am încercat să găsim răspunsuri la întrebările și provocările domeniului dreptului, atât din perspectiva celor care, cu experiența profesională, contribuie la așezarea și lămurirea unor aspecte ce țin de dinamica relațiilor sociale și profesionale în acest domeniu (profesioniștii dreptului), dar și din perspectiva celor care, aflați la început de drum în această direcție, încearcă să afle în ce constă traiectoria lor profesională, ce transformări poate să aibă și cum își pot construi cariera sub influența atâtor mutații (studenți, masteranzi, chiar elevi sau cei interesați de domeniu).

Dreptul este o ramură a științei sociale, având o multitudine de raporturi și cu celelalte științe sociale, precum filozofia, religia, istoria, sociologia etc., astfel încât adesea auzim că dreptul este „o matematică a științelor sociale”. (https://abcjuridic.ro/)

Dreptul înseamnă reguli consacrate juridic (normativitate), disciplinare ale vieții sociale, iar fără drept, mecanismele și instituțiile pe care le creează, statul și societatea nu pot exista în bună rânduială, nu pot funcționa și nu se pot dezvolta.

Evident că apanajul unei corecte gestionări a relațiilor sociale care se desfășoară în spiritul respectării regulilor de drept aparține profesiilor juridice. Profesiile juridice, prin modul în care sunt reglementate, prin organizare și funcționare, prin aportul profesional al reprezentanților acestora, contribuie esențial în sensul realizării cu bună-credință a relațiilor de drept și, finalmente, a unei bune înfăptuiri a justiției.

De aceea, modul cum funcționează, cum contribuie fiecare în parte și toate împreună la realizarea acestei finalități reprezintă un aspect deosebit de important, care caracterizează un stat de drept.

Rolul central îl ocupă, cum este și firesc, sistemul judiciar (instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă instanțe, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor). Prin sistemul judiciar, statul așază funcționalitatea uneia dintre puterile sale – puterea judecătorească, misionar al înfăptuirii actului de justiție, al reglării modului în care se desfășoară relațiile sociale juridice. Judecătorii, procurorii, dar și reprezentanții personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor contribuie esențial, până la urmă, la realizarea ordinii de drept. De modul în care conlucrează aceste profesii juridice depinde realizarea, în bune condiții, a scopului propus și deja menționat: înfăptuirea justiției. Analiza procedurilor judiciare delimitate lato sensu, civilă, administrativă și penală dau imaginea modului concret în care profesiile juridice din sistemul judiciar conlucrează. Am putea spune o conlucrare intraprofesională, dacă ne raportăm la întregul sistem judiciar.

Un rol deosebit de important îl au și celelalte profesii juridice, consacrate deja în evoluția social-istorică, legislativă: avocații, consilierii juridici, notarii publici, executorii judecătorești, mediatorii, practicienii în insolvență etc.

Pe axa cerere depusă în justiție/cauză judiciară, rezolvarea acesteia prin hotărâre judecătorească și aducerea acesteia la îndeplinire, inclusiv prin executare silită, intervine, prin mijloace specifice reglementate, fiecare dintre aceste profesii juridice.

Se cuvine să reamintim, chiar dacă au trecut câțiva ani, semnarea Cartei interprofesionale între judecători, procurori și avocați, la data de 23 septembrie 2015, în Aula Institutului Național al Magistraturii, cu ocazia Conferinței internaționale cu tema „Dialogul interprofesional între judecători, procurori și avocați – necesitate în consolidarea Justiției în societatea democratică în România”. În cadrul conferinței, președintele Consiliului Superior al Magistraturii – judecător Marius Badea Tudose -, președintele UNBR – avocat Gheorghe Florea – și reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) – judecător Rodica Aida Popa – au semnat Carta interprofesională între judecători, procurori și avocați, documentul care stabilește cadrul dialogului interprofesional.

Potrivit pct. 7 din Secțiunea „Specificul funcțiilor” din Cartă, „Rolurile judecătorilor, procurorilor și avocaților români în cadrul procedurii judiciare sunt diferite, dar dialogul interprofesional al acestora în exercitarea atribuțiilor specifice în cadrul procedurii judiciare este necesar să aibă loc în scopul protecției drepturilor omului și să asigure garanția că sistemul judiciar român funcționează transparent și eficient”. Se statuează, în continuare, că „judecătorii, procurorii și avocații români își desfășoară activitatea pentru binele comun al societății democratice din România, asigurând justițiabililor garantarea drepturilor și libertăților lor sub toate aspectele, atât prin legile naționale, cât și prin Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului și Tratatele Comunitare”, că „acțiunea și conduita judecătorului, procurorului și avocatului român trebuie să asigure, în consolidarea complementarității funcțiilor fiecăruia, încredere justițiabilului cu privire la obiectivitatea actului de justiție” (pct. 8 și 9). Ceea ce constituie o reglementare menită să contribuie la delimitarea specificului profesional și înlăturarea suspiciunilor unor ingerințe în activitatea fiecăreia dintre profesiile de judecător, procuror și avocat este dată de pct. 10 din Cartă: „Judecătorii, procurorii și avocații români sunt independenți în activitatea exercitată de fiecare, așa încât în ochii justițiabililor și ai societății, ca întreg, nu trebuie să existe nicio suspiciune a vreunei ingerințe între aceștia sau vreo confuzie între cele trei profesii”.

Cu alte cuvinte, dialogul posibil și recomandat între profesiile juridice se poartă într-un cadru în care independența fiecăreia dintre profesii este menținută în limita respectării mijloacelor juridice de conlucrare profesională, în vederea înlăturării altor suspiciuni sau confuzii, pentru ca, până la urmă, scopul declarat al fiecărei profesii să fie realizat. Aceste limite există pentru toate profesiile juridice, pentru că forme de conlucrare profesională se manifestă în toate segmentele profesionale ale dreptului.

Necesitatea de conlucrare profesională și de realizarea mai bună a activității au însemnat și recunoașterea creării unui statut legal al unor noi profesii juridice. Menționăm desfășurarea în curs a unui proiect-pilot realizat de CSM, „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe judecătorești” (cod SIPOCA/MySMIS/751/129513). În cadrul proiectului a fost realizată selecția unui număr de 165 de experți în implementare (asistenți ai judecătorului), care și-au început efectiv activitatea la data de 4 ianuarie 2021. Ulterior derulării proiectului-pilot, se va realiza o radiografie a modului de funcționare a instanțelor implicate și, respectiv, a activității experților în implementare, în vederea elaborării unor propuneri de modificări legislative care să permită, într-o etapă ulterioară, implementarea la nivel național. Asistentul de judecător se alătură, în cadrul exercițiului-pilot, echipei formate din judecător și grefierul de ședință, cu scopul de a sprijini activitatea judecătorului, dar și a grefierului, prin preluarea unor sarcini de documentare, sinteză și redactare.

Sub un alt aspect, evoluția societății determină evoluția și a profesiilor juridice. Acestea nu pot exista și nu pot funcționa în afara societății, au fost create pentru societate, pentru „binele comun”, așa cum s-a văzut.

Începută înainte de perioada pandemică, dar determinată substanțial și, deci, într-o măsură foarte ridicată de către aceasta, transformarea digitală a societății a însemnat și înseamnă și transformarea digitală a sistemului judiciar și a tuturor profesiilor juridice. Pe lângă formele consacrate de conlucrare profesională date de reglementările legale, suntem deja într-un plin proces de digitalizare, inclusiv a profesiilor juridice. Dacă serviciile publice destinate cetățeanului cunosc deja, într-o bună măsură, fenomenul digitalizării, iar autorități și instituții publice ale administrației publice centrale și locale asigură în relația cu cetățeanul acces la platforme web și la mijloace de comunicare digitală, acest fenomen s-a extins și în sistemul judiciar și în profesiile juridice, cu rolul de a ușura activitatea profesională, de a o simplifica și a crește rapiditatea comunicării și rezolvării sarcinilor activității profesionale specifice fiecărei profesii.

Perioada pandemică ne-a pus în situația de a vedea avantajele comunicării electronice cu instanțele, parchetele și celelalte organe judiciare, accesul la și studiul dosarului electronic, listele de ședință online care au simplificat accesul la ședințele de judecată și, în felul acesta, au eficientizat munca și a avocaților, consilierilor juridici, notarilor publici, executorilor judecătorești etc. (a se vedea Legea nr. 114 din 28 aprilie 2021 privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19, publicată în M.Of. nr. 457 din 29 aprilie 2021)

Apreciem că toate aceste aspecte, deja reglementate și cunoscute, nu pot fi abandonate, plusurile aduse sunt mult mai numeroase decât eventualele obiecții ce ar putea fi făcute.

Dimpotrivă, necesitatea de simplificare a muncii, de acces mai facil la documente judiciare, de rezolvare cu celeritate a cauzelor au condus discuția către ceea ce înseamnă utilizarea sistemelor AI (Artificial Intelligence) în justiție și în cadrul profesiilor juridice. Recunoscând utilitatea lor, în primul rând ca modalitate de research (cercetare) și documentare, prin posibilitatea de a parcurge un volum mare de informații și documente, se extinde discuția și la utilizarea sistemelor AI în proceduri judiciare sau în munca avocatului și a celorlalți profesioniști ai dreptului. Considerăm că sistemele AI nu ar putea și nu trebuie să înlocuiască niciodată activitatea magistratului (cu greu am putea să concepem un judecător-robot) și, în orice caz, în domeniul dreptului sunt limitări serioase, date de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, de respectarea principiului legalității și a tuturor principiilor de desfășurare a procedurilor judiciare. Așa încât, cel puțin noi, apreciem că dezvoltarea tehnologică a dreptului este menită să faciliteze atingerea misiunii dreptului și justiției, și nu să o îngrădească sau să o împiedice.

De asemenea, nu putem să nu remarcăm cât de utile și productive sunt, în conlucrarea profesiilor juridice, formele de manifestare științifică, respectiv conferințele, atelierele, workshopurile, seminariile, webinariile etc., realizate atât față în față, cât și online. Ne dorim ca, odată cu ieșirea din pandemie, manifestările științifice online, desfășurate pe platforme, să nu își reducă numărul, interesul cooperării și conlucrării profesionale fiind unul viu, iar avantajele unei astfel de conlucrări au căpătat forme concrete de cunoaștere a profesiilor, a aspectelor mai puțin studiate, a dificultăților fiecărei profesii și a provocărilor acestora.

Ceea ce am putea concluziona prin această prezentare a aspectelor de principiu evidențiate este că s-au făcut pași importanți, de substanță, atât în ceea ce privește formele de conlucrare profesională ca atare, cât și în ceea ce privește exprimarea lor digitală și că sperăm ca dezbaterile pe aceste teme, desfășurate într-o manieră constructivă, să găsească și soluții de rezolvare a provocărilor actuale și viitoare.