Maratonul Legal Point 2 cu ocazia Congresului avocaților 2017 – Av. dr. Florin Petroșel: Proiecte ale C.A.A. dezbătute la Congresul avocaților

20 Mar 2017
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 515

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

 

Cornel Dărvășan: Bună seara, dragi prieteni ai emisiunii Legal Point. În această seară continuăm maratonul pe care l-am început în această săptămână cu prilejul Congresului avocaților din România. Spunem bun-venit, împreună cu dl Nicolae Cîrstea, președintele trustului editorial Universul Juridic, d-lui președinte…

ORIGINAL Black Friday

Nicolae Cîrstea:  …Al Casei de Asigurări a Avocaților din România, Florin Petroșel. Bine v-am regăsit, d-le președinte, bine ați revenit la emisiunea Legal Point!

Av. dr. Florin Petroșel:  Și eu vă spun bine v-am regăsit și vă mulțumesc foarte mult pentru invitație.

Nicolae Cîrstea:  D-le președinte, în fiecare an, dezbaterile care au loc în legătură cu Casa de Asigurări a Avocaților, cu aceste resurse care sunt utilizate de către Casă, investițiile Casei de Asigurări ridică destul de mult tonul dezbaterilor la Congresul Avocaților. Până la a intra în amănunte privind lucrurile pe care le aveți pregătite pentru Congresul Avocaților aș vrea să vă întrebăm în primul rând, ca avocat, cu ce gânduri la acest congres din anul 2017 al Uniunii Naționale a Barourilor din România?

Av. dr. Florin Petroșel:  Desigur, este un eveniment foarte important pentru noi. Din păcate avem aceste dezbateri doar o dată pe an, iar problematica este atât de complexă, încât am impresia că de fiecare dată ajungem la limită. Sau ceea ce dezbatem, dezbatem la limita unei suficiențe și atât. Dar asta este situația.

Care sunt gândurile noastre? Sigur, gânduri bune în primul rând pentru toți avocații din România, pentru membrii noștri, și gânduri speciale pentru sistemul nostru, care dorim să se stabilizeze, să se dezvolte în continuare.

Nicolae Cîrstea:  Sistemul de pensii, sau sistemul avocațial?

Av. dr. Florin Petroșel:  Nu, eu discut din punct de vedere al Casei de Asigurări Sociale.

Cornel Dărvășan: În acest context, d-le președinte, cu siguranță că fiecare entitate implicată în acest congres are niște așteptări. Care ar fi așteptările dumneavoastră în urma acestui congres?

Av. dr. Florin Petroșel:  Am așteptări omenești. În primul rând să reușesc să informez bine marea masă a avocaților care au fost proiectele de anul trecut, ce s-a făcut; și, în al doilea rând, să dau un semnal asupra proiectelor viitoare pe care noi vrem să le facem și pentru care am dori o sensibilitate un pic mai mare din partea avocaților din România, în sensul acceptării lor.

Nicolae Cîrstea:  Aveți pregătite o serie de proiecte, ca în fiecare an, bănuiesc, d-le președinte, pentru a fi supuse aprobării colegilor avocați. Mai concret, în acest an ce supuneți dezbaterii și aprobării colegilor?

Av. dr. Florin Petroșel:  În primul rând supunem dezbaterii întreaga noastră paletă de activități. Și pentru că tot ați ridicat acest lucru, aș vrea, în foarte puține cuvinte, să vă spun ce s-a întâmplat în anul 2016. În anul trecut am încercat să diversificăm dialogul început în 2015 cu filialele – și vă pot spune că din acest punct de vedere membrii de la Casa de Asigurări au avut nouă ședințe în teritoriu, după principiul, să spunem, curților de apel, dar ceva mai mult. Am creat niște microregiuni în care am adunat toate filialele și am reușit să avem niște întruniri constructive pe probleme concrete și, mai mult decât cele concrete, pe problemele viitoare – am pregătit un pic proiectul cu informatizarea, implementarea lui, așteptările pe care noi le avem de la filiale ș.a.m.d.

Cornel Dărvășan: S-a reușit avansarea în acest context, al informatizării?

Av. dr. Florin Petroșel:  Avem un punct special; vom ajunge și vom discuta și despre ele. Sigur că s-a ajuns, dar n-aș dori să epuizez acum subiectul respectiv.

Am continuat dialogul și cu autoritățile profesiei și vă pot spune că reprezentanții noștri, ai Casei, au fost prezenți la toate ședințele din anul 2016 ale comisiei permanente și ale consiliului Uniunii. Am încercat să prezentăm rapoarte, de fiecare dată, în așa fel încât mai-marii noștri să fie la curent cu activitățile și, mai ales, cu proiectele noastre.

Din alt punct de vedere, am încercat să continuăm o tradiție începută mai demult de către noi, pe plan internațional, și am continuat și conlucrarea internațională, în primul rând cu Cassa Forense, care este structura echivalentă, care gestionează drepturile la pensie ale avocaților din Italia – mult mai mari decât noi.

Nicolae Cîrstea:  Și un model, nu, pe care l-ați luat în activitatea dumneavoastră.

Av. dr. Florin Petroșel:  Sigur. Sunt mai multe. Este pregătit acum un protocol, pe care vrem să-l semnăm, care este de colaborare, în cadrul căruia vom face schimb de experiență, schimb de preparatori, în așa fel încât mai ales noi să putem beneficia de experiența unui sistem mai puternic decât al nostru.

Nicolae Cîrstea:  Ca paranteză, știu că ați primit această vizită a delegației italiene în toamna anului trecut. Știu că au vizitat chiar complexul pe care Casa îl gestionează la Techirghiol. S-au tras și concluzii în urma acelor discuții referitoare la cum se întâmplă lucrurile în Italia, cum se întâmplă în România, o evaluare…?

Av. dr. Florin Petroșel:  Este un pic prematur să vorbim de o evaluare. Dar, ca oamenii să fie informați, vă pot spune că vizita a fost la cel mai înalt nivel din partea delegației italiene, întrucât ne-am bucurat de prezența în România a d-lui președinte al Cassei, dl avocat Nunzio Luciano, și a vicepreședintelui acestei structuri, dl avocat Valter Militti. Dânșii la vremea respectivă au fost deosebit de amabili, ne-au acordat și mai multe interviuri, dintre care unele pe suport scris și chiar și un film, care se găsește pe saitul Casei de Asigurări a Avocaților, unde este pus pe prima pagină. Cine dorește să-l vadă îl poate viziona cu cea mai mare plăcere și chiar ne-am bucura. Avem un program prin care încercăm să fim informați asupra vizitelor care ni se fac. Avem și răbdare; sperăm că, ușor-ușor, avocații să devină interesați și de ceea ce se întâmplă în afara țării.

Au fost impresionați oaspeții noștri în primul rând de ceea ce au văzut la Techirghiol. Și au considerat sanatoriul respectiv de un foarte bun nivel calitativ, fiind foarte bine gestionat și cu o calitate superioară a serviciilor.

Și aici dorim, în măsura în care avem locuri libere – că dumneavoastră cred că sunteți la curent, gradul de ocupare al complexului anul trecut a fost 102% pe întreg anul. Cum 102%? Da, pentru că s-au băgat paturi suplimentare în apartamente și în camere, în așa fel încât s-a depășit capacitatea. Iar anul acesta avem deja – deși suntem încă în primul trimestru al anului 2017 – rezervări pentru întreg anul și încă o dată capacitatea maximă pe o listă de așteptare. În așa fel încât, dacă cineva renunță, imediat este înlocuit de cineva de pe lista de așteptare.

Nicolae Cîrstea:  Eu mi-am făcut o programare ieri, am vorbit cu d-na director Irina, pentru anul viitor în octombrie. Ca să fiu sigur că pot prinde un loc.

Av. dr. Florin Petroșel:  Pot să spun că am făcut ceva pentru avocați și am încheiat un protocol cu Corpore Sano, în așa fel încât, în momentul în care se renunță la o rezervare, noi suntem informați și mai avem și un registru al Casei, și încercăm ca cel care intră să fie un avocat. Pentru că, pe bună dreptate, avem critici din partea avocaților din România, că accesul pentru dânșii este foarte greu. Încercăm să ne descurcăm, pentru că scopul acestei investiții de la Techirghiol nu a fost unul social, să încercăm să asigurăm servicii balneare pentru avocați; a fost economic – să diversificăm pe undeva plasamentele noastre, să avem banii puși într-o investiție sigură, care să aibă o rentabilitate cât mai ridicată.

Cornel Dărvășan: Vă gândiți la un nou proiect de genul acesta, dacă are așa succes?

Av. dr. Florin Petroșel:  Sigur că da, vă mulțumesc pentru întrebare. Face parte din proiectul anului 2017 – ajungeam și acolo. Dar văd acum că s-a pus pe ecran o fotografie care vă arată un prim proiect, care este extinderea acestei investiții. Pe partea stângă aveți prezentul, pe partea dreaptă ceea ce ar însemna viitorul, care nu este atât de îndepărtat – ar fi vorba de luna octombrie-noiembrie acest an. Este vorba de o extindere cu 28 de posturi de cazare plus mărirea spațiului de la restaurant și a definirii în alte condiții a spațiului administrativ. În total am discutat de 760 de mp de suprafață construită, 680 suprafață utilă; cu mărirea capacități cu 28 de locuri de cazare.

Acesta este un proiect, deja, al acestui an, pe care noi îl avem. Aș fi dorit, însă, să ajung la ele după ce discutam un pic despre proiectele anului trecut.

Nicolae Cîrstea:  Sigur, am făcut o paranteză, fiind foarte curioși.

Av. dr. Florin Petroșel:  Am avut în desfășurare în anul 2016 două proiecte majore. Unul a fost acela al dezvoltării sistemului informatic după modelul filialei București. Aveți iarăși aici, pe ecran: Partea de sus este cum am găsit noi sistemul. Vedeți niște calculatoare foarte izolate, fiecare filială utilizând servicii informatice dezvoltate pe plan local, din acest punct de vedere fiind foarte dificilă o raportare sau integrare a datelor obținute de la o filială într-un program unic.

Ne interesează – și reușim acest lucru – ca la sfârșitul a ceea ce înseamnă informatizare să ajungem la un sistem cum îl vedeți în partea de jos, în care toate aceste filiale vor fi integrate și co-legate la serverele de la București, care vor avea mai multe atribuții – una dintre ele fiind cea de a forma o bază de date unitară, care va genera, pe baza unor aplicații, foarte multe tipuri de rapoarte, în timp real, fără a fi obligați să adunăm, cum facem în momentul de față, pe hârtie sau informatic datele din țară și să fie prelucrate la București, pierzând foarte mult timp în acest fel.

Nicolae Cîrstea:  Practic Casa București a realizat pentru prima dată informatizarea…

Av. dr. Florin Petroșel:  Bucureștiul a terminat acest proiect de doi ani de zile. Bucureștiul este complet informatizat de doi ani.

Nicolae Cîrstea:  Și cred că unul dintre proiectele foarte importante pentru dumneavoastră, ca președinte al Casei Naționale, a fost această informatizare inclusiv a filialelor.

Av. dr. Florin Petroșel:  Sigur că da. Am venit cu proiectul Bucureștiului – nu vreau să mă laud –, sunt unul dintre realizatori, proiectul de la București a fost construit după scenariul făcut de mine, în baza a 12 ani de experiență în funcția de președinte a filialei București. Vă pot spune că funcționează foarte bine, avem toate informațiile în timp real. Am reușit să păstrăm o transparență, avem un produs care este dedicat avocaților, care se numește „contul meu”, în baza căruia ei pot să-și facă declarațiile, pot să vizualizeze care este situația declarațiilor trecute, situația plăților, situația punctelor acumulate, având la final și o simulație, care se numește „arată-mi pensia”, pe baza căreia i se determină pensia doar în baza contribuțiilor de până la momentul în care accesează aplicația. Iar mai departe, completând un anumit câmp, el poate să ajungă să aibă previzionată și o pensie pe care o va lua la momentul în care va îndeplini toate condițiile de pensie – și mă refer în primul rând la cea de vârstă. Pentru că suntem, totuși, o profesie tânără, cred că avem media de vârstă undeva pe la 45-46 de ani.

Nicolae Cîrstea:  Și vârsta la care se poate pensiona un avocat?

Av. dr. Florin Petroșel:  Anul trecut, iarăși, a fost un an important, pentru că este anul în care ne-a ieșit o nouă lege, completă, este vorba de Legea 72/2016, privind pensia și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, care a luat măsuri radicale, unele chiar neplăcute, dar necesare. De exemplu, vârsta de pensionare a fost uniformizată, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, la 65 de ani. Am luat-o înaintea sistemului public – știu că și ei pregătesc o astfel de măsură. În Europa s-a cam întâmplat acest lucru, dar din alt punct de vedere era necesar pentru că, vă pot spune, în momentul de față s-a ajuns ca în sistemul nostru doamnele să reprezinte spre 60%. Sunt mai multe, ne-au depășit numeric. În Baroul București situația este chiar mai crâncenă, se apropie de 65%.

Nicolae Cîrstea:  Iar speranța de viață la doamne este mai mare.

Av. dr. Florin Petroșel:  Da. Contribuiau mai puțin și aveau drepturi pe relație – că era vorba de o formulă aritmetică –, pensii mult mai mari pe o durată mult mai lungă.

Cornel Dărvășan: Aveți vreo idee cu privire la media de viață a avocatului din România?

Av. dr. Florin Petroșel:  Lucrăm acum, dar se pare că suntem pun pic sub media națională. La bărbați am avea 72 în loc de 73 și la femei ne apropiem de media națională de 78 de ani.

Cornel Dărvășan: Deci avocatul trăiește o viață mult mai stresantă, mai tracasată decât românul obișnuit.

Av. dr. Florin Petroșel:  Este o meserie, într-adevăr, cu problemele ei, între care una o reprezintă stresul – care la nivel social nu ne este recunoscut. Ni se spune: Voi, avocații, de unii singuri faceți ce vreți. Dar, vă spun, un avocat nu are o viață mai puțin stresantă decât un judecător sau un procuror. De multe ori din contră, pentru că nu are siguranța zilei de mâine.

Nicolae Cîrstea:  D-le președinte, avem, iată, în 2016 o informatizare la nivel național – sau măcar inițierea, nu știu dacă s-a realizat…

Av. dr. Florin Petroșel:  Nu, este. Ca să terminăm cu informatizarea: Am terminat partea de achiziții – ceea ce vedeți acolo, în partea de jos, serverele; am terminat partea de aplicații – programele – și ne aflăm în faza de implementare. În momentul de față am implementat programul și conlucrarea cu trei filiale și urmează ca, gradual, în funcție și de resursele – pentru că avem niște surprize pe plan local, că deși ni s-a spus că au lucrat pe un anumit program dat de Casă de la început, am constatat pe teren că, de fapt, a fost vorba de diplomație și n-au vrut să se certe cu noi, pentru că fiecare a dezvoltat niște aplicații locale. Și este foarte greu să integrezi un program local, după principiul câte filiale atâtea programe, într-unul general. Lucrăm acum, dar eu sunt sigur că până la sfârșitul acestui an vom termina și implementarea.

Nicolae Cîrstea:  La nivelul Casei Naționale, Casa București cât are ca pondere? 60-70%?

Av. dr. Florin Petroșel:  Din ce? Depinde, ajungem – aveam niște date interesante. Vreți să ajungem la ele sau așteptăm?

Nicolae Cîrstea:  Așteptăm momentul din emisiune…

Av. dr. Florin Petroșel:  Vă mulțumesc foarte mult. Deci dacă primul proiect, foarte important, al anului 2016, a fost această informatizare, la care primele rezultate au început să se vadă, la care ne aflăm în faza de implementare, aplicațiile fiind finalizate și partea de hardware fiind, și ea, realizată, mai fiind necesară partea de servicii, echipele de profesioniști ale Casei trebuie să conlucreze cu cele ale sucursalelor, în așa fel încât să se depășească micile probleme care s-au constatat și, într-un termen rezonabil, să ajungem să ne bucurăm, într-adevăr, de această informatizare.

Cel de-al doilea proiect, la fel de important cel puțin, a fost cel privind legislația noastră infra-parlamentară. V-am spus că în anul 2016 a apărut, în luna martie, legea 72/2016, care la art. 137 – dacă-l putem vedea – din programul de legislație, care prevedea că legea trebuie să intre în vigoare împreună cu statutul sistemului și cu regulamentul. Legea a intrat în vigoare la data de 8 august. Până la acea dată noi am putut să redactăm și, mai departe, să adoptăm statutul. A fost foarte greu să facem acest lucru și cu regulamentul, mai ales că lucrurile n-au fost clare – a trebuit să ne documentăm, să vedem ce se întâmplă și pe plan internațional, unde sunt mai multe regulamente, nu unul singur. De aceea am ajuns la concluzia că vorbeam, de fapt, de un codex regulament și nu de un singur regulament, un codex care întrunea mai multe regulamente.

Au fost adoptate patru regulamente, și anume Regulamentul creanțelor contributive – care este o noutate absolută și voi reveni asupra lui –, Regulamentul de pensii, Regulamentul de alte drepturi. Și, iarăși, o a doua noutate – Regulamentul comisiei de cenzori care activează în cadrul sistemului.

Două cuvinte aș vrea să spun despre noutatea absolută, și anume Regulamentul creanțelor contributive, care este un regulament ce sa dorit a fi o transpunere în sistemul nostru a unor reguli procedurale pe care sistemul public le regăsește în Codul de procedură fiscală. Întrucât nouă nu ni se poate aplica dispoziția Codului de Procedură Fiscală, a trebuit să ne gândim noi la un astfel de cod, care este regulamentul creanțelor contributive. El este făcut, să spunem, după o anumită structură a Codului de Procedură Fiscală, de care, însă, se deosebește foarte mult. Deci el este adaptat la necesitățile avocaților, fiind mult mai blând. De aceea o spun foarte clar, pentru că a stârnit discuții, am auzit și reacții din țară care nu mi-au făcut plăcere, să se spun: Casa Națională dorește anarhizarea, de fapt, a avocaților din România. Nu, nici pe departe. Dorința nu este aceea, dar vreau să amintesc tuturor că suntem o profesie tânără – v-am spus media de vârstă 45-46 de ani –, suntem încă în perioada de acumulare, în care avem o responsabilitate foarte mare: În funcție de ce acumulăm acum vom plăti peste 20 de ani pensiile celor care atunci vor îndeplini toate condițiile și care sunt principalii cotizanți ai noștri de astăzi.

De aceea, nu ne putem permite o relaxare și renunțarea la orice principiu de dragul că – vezi Doamne – i-ar face mai mare plăcere avocatului să știe că nu este încorsetat de nicio regulă.

Nicolae Cîrstea:  Avem mulți restanțieri, d-le președinte – ca paranteză la discuția noastră?

Av. dr. Florin Petroșel:  Ca peste tot, sunt, dar vă pot spune că observ că an de an numărul lor scade, ceea ce mă face să cred că avem de-a face cu un fenomen de creștere a gradului de responsabilitate a avocatului.

Nicolae Cîrstea:  Cred că și comunicarea a crescut un pic. În ultimii 2-3 ani întotdeauna avocații au o atitudine nu cea mai bună față de Casa de Asigurări…

Av. dr. Florin Petroșel:  Da, într-adevăr. Problema este că, vedeți, a fost foarte mult bruiaj pe piață, foarte multă dezinformare. Sunt foarte mulți care amestecă lucrurile și cred că, vedeți, Casa este tot una cu Baroul; se duc la barou și încep să se plângă că au dări prea mari de plătit și nu fac față, baroul le răspunde că nu sunt problemele lor; când vin la noi, le spunem: Stai puțin că la noi nu plătești niciun fel de dare – e o contribuție pe care o plătești pentru tine în primul rând, și care este foarte blândă și pusă după alte reguli, mult mai  puțin riguroase decât cele din sistemul public.

Nicolae Cîrstea:  Cât plătește un coleg? Contribuția minimă la Casă cât este pe lună, d-le președinte?

Av. dr. Florin Petroșel:  Avem două tipuri de contribuții – cele pentru avocatul definitiv și cele pentru avocatul stagiar. Avocatul definitiv începe cu 250 de lei, contribuția maximă este de 1333 de lei, pentru care acumulează un punctaj lunar de 5 puncte, între acestea existând o cotă procentuală de 11% din venitul efectiv realizat, până la venitul care corespunde celui maxim, de 1333.

Nicolae Cîrstea:  Se plafonează, practic, acolo.

Av. dr. Florin Petroșel:  Exact, acolo se plafonează. Este diferența care există în România față de celelalte sisteme din Europa. La stagiari se începe de la 80 de lei până la 160 – deci contribuția este mult mai mică.

Cornel Dărvășan: Povestiți-ne puțin câte ceva despre codexul regulament, câteva considerații generale și, de ce nu, particulare.

Av. dr. Florin Petroșel:  A fost o muncă destul de anevoioasă. A trebuit să facem un colectiv de redactare, din care au făcut parte 6 avocați. Acest colectiv a lucrat aprox. 6 luni de zile. Am încercat în partea unde aveam deja experiență să pornim de la regulile pe care noi le aveam deja în statutul vechi al casei și în regulamentul vechi, într-o serie de decizii care pentru noi formau dreptul comun al pensiilor și al asigurărilor sociale. Am luat principiile din aceste trei surse și le-am unit în acest regulament, de exemplu, al pensiilor.

La fel, ceea ce se referea la alte drepturi, le-am reunit în regulamentul drepturilor. Noutățile absolute au fost cele două regulamente, din care cel al creanțelor contributive, de care v-am vorbit în câteva cuvinte, deja, și cel al comisiilor de cenzori din activitatea sistemului.

Nicolae Cîrstea:  Ele sunt publice?

Av. dr. Florin Petroșel:  Sunt publice, se pot vedea și pe programele de legislație, unde avem un protocol încheiat, în primul rând, cu Lege5, cu Indaco, care au reușit să ajungă și să le pună, chiar dacă n-au fost publicate toate în Monitorul Oficial, avocații să le găsească cu ușurință.

Nicolae Cîrstea:  Pentru că aș vrea să le preluăm și noi pe universuljuridic.ro, să le punem la dispoziția colegilor.

Av. dr. Florin Petroșel:  Eu vă mulțumesc, pentru că este un mare serviciu și pentru noi.

Cornel Dărvășan: D-le președinte, dacă vreți să vă reîntoarceți puțin la subiectul informatizării sistemului – spuneați că aveți mai multe lucruri să ne dezvăluiți.

Av. dr. Florin Petroșel:  Este un subiect, pentru mine, de suflet, deoarece am făcut ceea ce mi-a plăcut să fac la filiala București. La această filială, informatizarea a durat cam 6 ani de zile – sigur, aici timpii au fost alții pentru că ideile au fost mult mai clare. Am pornit de la căutări; în momentul de față, Bucureștiul plus un grup de alte trei filiale pe care am putut să le preluăm în primă parte, pot genera în timp real rapoarte privind: situația fiecărui avocat din filiala respectivă sau situațiile unui grup de avocați. Deci poți să vezi care este situația lui, cu contribuțiile, unde are restanțe, indiferent de tipul de taxe, pentru că le-a reunit pentru aceiași bază, atât contribuțiile la casă, cât și cele la barou și cele la UNBR, pe chestiile acestea.

Ele pot fi văzute cu ușurință. Avem, de asemenea, o platformă tot pe treaba aceasta, privind datele de identificare ale avocatului – deci poți să vezi toate celelalte elemente care sunt de interes, referitor la un avocat, și anume: când a intrat în profesie, în ce barou, în ce stadiu se află acum – e definitiv sau nu, unde are sau nu dreptul să pună concluzii, a fost sau nu suspendat. Iar mai departe, dacă aceasta este situația fiecărui avocat, pe baza unui chestionar completat în prealabil, sistemul generează rapoarte. Vă dau un exemplu: Se spune: Dă-mi toți avocații care au datorii mai mari la sistem, care constau în datorii mai mari de 1000 de lei. Ți-i dă pe absolut toți. Sau: Dă-mi-i pe toți avocații care n-au declarat în ultimele 3 luni sau 4 luni. Iarăși îți spune absolut totul. Sau: Dă-mi-i pe avocații care, deși au plătit, au datorii la majorările de întârziere. Iarăși ți-i generează și ți-i dă pe toți. Și aici posibilitatea este infinită – și aici este partea plăcută a programului – pentru că am avut grijă ca drepturile de autor să aparțină autorităților noastre, deci am făcut cu mare grijă contractele cu diverșii profesioniști care ne-au ajutat, noi având, la rândul nostru, un serviciu destul de puternic de IT.

Mai departe, programele fiind gata, am încercat pe undeva să stabilizăm drepturile de proprietate intelectuală și am fost și le-am declarat la ORDA, în așa fel încât în baza de date figurăm ca autori ai acestor programe, avem toate cheile necesare pentru orice modificare. De ce vă spun acest lucru: pentru că, mai departe, dacă v-ar reieși din folosirea programului că vă vor fi utile și alte rapoarte, în momentul acesta, prin serviciul nostru IT le putem preconiza toate și nu trebuie să apelăm la serviciile unor specialiști externi.

Nicolae Cîrstea:  Ca paranteză, ieri l-am avut ca invitat pe dl decan al Baroului București, Ion Dragne, care ne spunea că ați dat o mână de ajutor pentru acest congres, cu acel chestionar care se completează pentru un feed-back din partea avocaților către UNBR cu ocazia congresului și Casa de Asigurări probabil având acest sistem creat…

Av. dr. Florin Petroșel:  Sigur. Bucureștiul – mă refer atât la filială, cât și la barou – lucrăm într-un sistem integrat, de doi ani de zile. E adevărat că programele au fost dezvoltate de către noi, dar nu pot să nu recunosc realitatea, și anume că am avut susținere din partea Baroului București; atât cu informații, cât și cu serviciul lor IT, care pe alocuri a conlucrat cu serviciul nostru ca să realizăm acest program. Iar în momentul de față mi-a făcut plăcere să văd că datele respective sunt folosite în egală măsură, atât de filială, de Casă, dar și de Baroul București.

Nicolae Cîrstea:  Și probabil că este una dintre explicațiile pentru care și la Baroul București restanțierii au devenit, pe parcursul timpului, din ce în ce mai puțini. Acum doi ani, când preluase dl Dragne, era o situație, acum situația se vede că este îmbunătățită.

Av. dr. Florin Petroșel:  Și noi sperăm să se îmbunătățească în continuare, mai ales că acest regulament de care eu v-am spus – al creanțelor contributive – e menit să contribuie la întărirea disciplinei financiare.

Cornel Dărvășan: D-le președinte, am intrat destul de adânc în emisiune – mai avem vreo 10 minute –, vrem să ne vorbiți și de proiectele anului 2017; nu trebuie să ratăm lucrul acesta.

Av. dr. Florin Petroșel:  Cu cea mai mare plăcere. În 2017 avem în vedere două proiecte – ambele legate de Techirghiol – și cel de-al treilea este legat de continuarea informatizării. Revin la Techirghiol. V-am vorbit deja despre extinderea – cel pe care-l aveți acum pe ecran – a capacității de acolo cu cele 28 de locuri de cazare. Lucrurile mi se par destul de clare. Pe saitul nostru, pe prima pagină avem un capitol care se numește „Proiecte”, unde ambele cele despre care vă vorbesc sunt afișate și oricine este interesat le poate vedea și acolo.

Nicolae Cîrstea:  D-le președinte, eu cunoscând locația și acum îmi dau seama despre ce este vorba, practic avem la parter o extindere a sălii…

Av. dr. Florin Petroșel:  Da, se extinde în primul rând parterul, cu aprox. 100 mp, din care cam 50 m vor fi dedicați lărgirii restaurantului, iar 50 m cel puțin spațiilor administrative. Peste intrare se face un nivel 1, pe care-l vedeți acolo, care sunt alți 50-60 mp dedicați activității administrative. Acest lucru ne permite realocarea așa-numitei săli de conferințe, spațiu administrativ, o sală polivalentă de vreo 80-100 mp, pe care noi o avem în spatele recepției și unde până acum era folosită pentru birouri. Acest spațiu va fi realocat procedurilor specifice zonei respective.

Se va interveni, iarăși, pe etajele 4 și 5. La etajul 4 se va acoperi – se și vede că este o terasă care se va acoperi; se vor reorganiza cele trei garsoniere care sunt acolo prin transformarea lor în apartamente; și vor fi trei apartamente. Iar la etajul 5 vedeți că este un spațiu liber în partea dreaptă și în partea stângă nu este nimic. Acolo se vor construi încă 11 camere duplex; deci încă 22 de locuri de cazare.

Nicolae Cîrstea:  Este binevenită. Țin minte, la momentul la care eram prezent acolo, la Techirghiol, că, într-adevăr, în momentele de vârf, când se lua masa, spațiile nu erau suficiente.

Av. dr. Florin Petroșel:  Cunoaștem și părțile bune, cunoaștem și slăbiciunile de acolo. Sunt sigur că prin realizarea acestui proiect logistica devine foarte clară și rezultatele nu vor întârzia să apară.

Nicolae Cîrstea:  Ca și consumator de servicii balneare de aprox. 20 de ani, pot să spun că ceea ce se găsește la Techirghiol, la baza Casei de Asigurări a Avocaților, nu prea se mai găsește.

Av. dr. Florin Petroșel:  Fără să fim lipsiți de modestie, cred că este baza nr. 1 în România.

Nicolae Cîrstea:  Da, practic ai cazare de 4 stele, masa este foarte bună…

Av. dr. Florin Petroșel:  Acesta a fost și conceptul, atențiune: Spital în hotel de patru stele.

Nicolae Cîrstea:  Iar toți colegii dumneavoastră care fac parte din echipa bazei de tratament sunt absolut extraordinari.

Av. dr. Florin Petroșel:  Și încă un avantaj. Voi mai divulga un secret acum: Există dezvoltată la Techirghiol o școală de asistenți medicali și de infirmiere care au fost făcute în primul rând avându-se în vedere această investiție a noastră. Noi avem o conlucrare cu această școală, oferim posibilitatea pentru cursanții de acolo ca să realizeze orele de practică și nu vă ascund că suntem cu ochii pe cei mai buni de acolo și încercăm să-i păstrăm la noi.

Cornel Dărvășan: Un alt proiect nou, despre care aminteam în timpul emisiunii, aveți vreo idee cam în ce loc se va desfășura?

Av. dr. Florin Petroșel:  Ar fi tot la Techirghiol, constând în începerea unei investiții noi, care se referă la un alt complex balnear, de data aceasta cu o capacitate – dacă acesta are 90 de locuri, să zic 100 – cel nou ar trebui să aibă 300 de locuri. Avem foarte multe argumente – repet – le găsiți pe saitul nostru, la capitolul „Proiecte” – veți găsi un „Studiu de proiect” – pentru că anul acesta ne-am propus să facem studiu de fezabilitate. Și am cerut alocarea a 50.000 de euro doar pentru studiul de fezabilitate. De ce trebuie să facem o nouă investiție? Aveți acum afișat pe ecran modul în care a evoluat randamentul dobânzilor la banii sistemului; și vedeți că, dacă 2012, 2013 și chiar 2014 au mai funcționat, din 2014 este colaps, coboară sub 2,5, în 2016 am avut 1,78, iar pentru anul acesta se preconizează în jur de 1% – deci trendul este clar descendent și eu sunt sigur că nu suntem foarte departe de momentul în care și în România pe piața bancară se vor practica dobânzile negative, la fel ca în celelalte țări din Uniunea Europeană. Adică se vor lua bani de la deponenți pentru faptul că banca oferă, pe undeva, siguranță; și atât. Și nu vor mai fi obligați să plătească dobânzi.

Nicolae Cîrstea:  iar în contrapartidă, o investiție care oferă un randament chiar și de 10%…

Av. dr. Florin Petroșel:  Este o investiție care oferă un randament foarte bun, mai ales că noi avem banii; pe lângă faptul că avem banii, vrem să utilizăm toate mijloacele puse la dispoziție de legislația națională, dar și de cea comunitară. Și aici am mers pe schema unor ajutoare de stat, care este dată prin anumite hotărâri de Guvern pentru investițiile de o anumită mărime, de peste 10 milioane de euro, și cu un impact puternic asupra localității în care se dezvoltă. Îndeplinim aceste criterii; în baza acestora – este o treabă destul de tehnică – am putea să luăm bani nerambursabili în jur de vreo 4 milioane pentru noua investiție. Pe lângă aceasta, vrem să punem în practică dispozițiile a două noi directive europene – îmi scapă numele lor – de anul trecut. În prima dintre ele se referă la piața serviciilor în general, în sensul că ele au devenit transfrontaliere și s-a luat decizia că orice persoană dintr-o țară a Uniunii Europene poate să ceară să aibă acces la servicii din oricare țară, urmând ca întreaga cheltuială să-i fie deductibilă după normele legislației sale naționale.

Cornel Dărvășan: Din păcate, d-le președinte, ne apropiem cu pași repezi de finalul emisiunii. Nu dorim să încheiem înainte de a ne răspunde, într-un minut, la o provocare. Dacă puteți face o scurtă paralelă între sistemul Casei de Asigurări a Avocaților și sistemul public. Câteva considerente scurte.

Av. dr. Florin Petroșel:  Avem niște indicatori aici. Ceea ce este cu albastru reprezintă indicatori valabili pentru sistemul avocaților, ceea ce este cu portocaliu este sistemul public. Primul indicator se referă la venitul de referință, care în sistemul avocaților este mai mic decât cel din sistemul public. Care este implicația: Un venit de referință mai mic, pentru că el este un indicator, generează drepturi mai mari. Pentru că numărul de puncte și valoarea punctelor se împart la acel venit care este, și împărțitorul fiind mai mic, sigur că rezultatul va fi mult mai mare. Cel de-al doilea indicator – ajutorul de deces, pe care noi l-am avut în anul trecut 3000, statul l-a avut 2600. Știm că se vorbește o majorare la cel de la stat și noi am preconizat ca pentru 2017, la congres – iată, vă dau și o noutate –, propunerea noastră este să fie de 3600, peste cel de la stat.

Mai departe: valoarea punctului de pensie. Anul trecut în sistemul nostru a fost 1214, în sistemul public – 872 la sfârșit de an, după ce în timpul anului a fost și mai mic. Se preconizează o majorare la 1100 – eu le urez succes, pentru că suntem foarte atenți la ce se întâmplă în sistemul public și dorim ca el să aibă succes, trebuie să fim foarte bine înțeleși. Deci facem parte din familii – pensionarii, marea majoritate nu sunt în sistemul nostru, sunt în sistemul public. Iar din alt punct de vedere, sigur că sistemul public a fost în permanență o sursă de inspirație și pentru noi.

Vom merge mai departe. La noi îndemnizația de însoțitor este 1000 de lei; la stat – 698 de lei. Și avem pensia medie, la noi 1991, la stat – 886. Atențiune că la noi pensia medie, când spun 1991 trebuie să aveți un specific al nostru, și anume că marea majoritate a avocaților sunt beneficiari a două pensii. Pentru că avem foarte puțini avocați care au fost numai avocați. Marea majoritate vin și din sistemul public, o mare parte dintre ei fiind beneficiari de pensii speciale, fiind foști judecători sau foști procurori. Dacă ar fi să vorbim doar de pensia medie a pensiei de limită de vârstă sau de retragere doar a celui care a cotizat doar în sistemul nostru, și nu iau o primă pensie principală de acolo și o a doua de la noi, pensia medie ar fi  de 3400.

Cornel Dărvășan: Vă mulțumim foarte mult d-le președinte pentru aceste detalii. Se vede că este mai benefic pentru avocatul român să aibă toată pensia la dumneavoastră. D-le Nicolae Cîrstea…

Nicolae Cîrstea:  Ne despărțim de dl președinte cu rugămintea de a ne face o promisiune că revine și după Congresul Avocaților, săptămâna viitoare. Să vedem și în ce măsură colegii sunt de acord cu propunerile, ce dezbateri au fost legate de Casa de Asigurări și să intrăm, poate, mai în amănunt, legat de tot ce înseamnă acest sistem al Casei de Asigurări a Avocaților din România.

Av. dr. Florin Petroșel:  Ca întotdeauna, cu cea mai mare plăcere!

Cornel Dărvășan: Vă mulțumim foarte mult. Doamnelor și domnilor, a fost împreună cu noi dl avocat dr. Florin Petroșel, președintele Casei de Asigurări a Avocaților, și dl Nicolae Cîrstea, președintele trustului editorial Universul Juridic. Sunt Cornel Dărvășan, la revedere.


Timp de 2 ani am spus în paginile revistei „Legal Point” poveștile de viață ale personalităților din lumea juridică, academică și culturală.

Printr-un proiect marca „Universul Juridic”, povestea merge mai departe!

Astfel, cu ocazia Congresului avocaților 2017 organizăm Maratonul Legal Point 2.

Marți, 21 martie 2017, ora 17:00, a avut loc a doua emisiune TV „Legal Point” din seria „Maratonul Legal Point 2”, pe canalul „UJ-TV”, găzduit de portalul universuljuridic.ro

Având în vedere că tema congresului este „Avocatul și accesul la justiție”, realizatorii emisiunii, Cornel Dărvășan și Nicolae Cîrstea, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: av. dr. Florin Petroșel, Președintele Casei de Asigurări a Avocaților din România.

Tema emisiunii a fost „Proiecte ale C.A.A. dezbătute la Congresul avocaților”.

Au fost abordate următoarele subiecte:
1. Câteva idei despre activitatea C.A.A. în anul 2016 în general;
2. Proiectele anului 2016 din sistemul C.A.A;
3. Codexul Regulament. Câteva precizări interesante;
4. Informatizarea sistemului C.A.A;
5. Proiectele pentru 2017;
6. Câțiva indicatori ai sistemului C.A.A;
7. O scurtă paralelă între sistemul C.A.A și sistemul public.

Maratonul Legal Point 2 a fost transmis în direct pe www.universuljuridic.ro.

Maratonul Legal Point 2 cu ocazia Congresului avocaților 2017 – Av. dr. Florin Petroșel: Proiecte ale C.A.A. dezbătute la Congresul avocaților was last modified: martie 29th, 2017 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter