Conflict negativ de competenţă. Declinarea reciprocă de competenţă a două sau mai multe instanțe de a judeca acelaşi proces (NCPC, NCC, L. nr. 84/1998, L. nr. 129/1992)

14 aug. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 183

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 688/2020

NCPC: art. 107 – 112, art. 113, art. 116, art. 123 alin. (1), art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (4); L. nr. 84/1998: art. 36, art. 46 alin. (1); L. nr. 129/1992: art. 30; NCC: art. 219, art. 1357-1359

Inteligența artificială în materie penală

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Tribunalul Constanța, secția a II-a civilă și Tribunalul București, secția a V-a civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite a celor două instanțe cu privire la dispozițiile legale în temeiul cărora se stabilește instanța competentă a soluționa prezentul litigiu.

Astfel, Tribunalul Constanța, secția a II-a civilă a dat eficiență dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, prin raportare la cererea reconvențională formulată în cauză, reținând și că, în ceea ce privește cererea principală competența de soluționare a fost deja stabilită ca urmare a judecării de către Tribunalul București a litigiului ce se poartă între aceleași părți și având ca obiect ordonanță președințială, în timp ce Tribunalul București, secția a V-a civilă a făcut aplicarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., reținând și prevederile art. 123 alin. (1) din același cod.

Prioritar, Înalta Curte reține că, în speță, competența teritorială de soluționare a cauzei se stabilește prin raportare la cererea principală, având în vedere dispozițiile art. 123 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor în materia insolvenței sau concordatului preventiv, care sunt de competența exclusivă a tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul debitorul.

De asemenea, întrucât competența de soluționare a unei cauze se stabilește prin raportare la situația concretă și particulară a fiecărei spețe în parte și la dispozițiile legale aplicabile acesteia, nu are relevanță în stabilirea instanței competente a soluționa prezentul litigiu împrejurarea că unul dintre cele două tribunale aflate în conflict a reținut spre judecare o altă cauză, având ca obiect ordonanță președințială, ce se poartă între aceleași părți, în care s-a solicitat luarea unor măsuri provizorii, până la rămânerea definitivă a hotărârii care urmează a se pronunța în dosarul nr. x/2017, aflat pe rolul Tribunalului București, având ca obiect contestație la hotărârea Comisiei de Contestații Mărci nr. 319/2016.

În speță, prin cererea de chemare în judecată, invocând prevederile art. 36 din Legea nr. 84/1998, art. 30 din Legea nr. 129/1992, art. 1357-1359 C. civ. și art. 219 C. civ., reclamanta S.C. A. S.R.L. a susținut folosirea fără drept de către pârâta S.C. B. S.R.L. a unui semn identic cu marca și modelul al căror titular este.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediu pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.

Pe de altă parte, legiuitorul a înțeles să reglementeze pentru anumite situații o competență teritorială alternativă, astfel încât, pe lângă instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului, mai sunt competente și alte instanțe.

Potrivit dispozițiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., care reglementează o competență teritorială alternativă, în afară de instanțele prevăzute de art. 107-112 din același cod, mai este competentă instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Totodată, pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a alege între mai multe instanțele deopotrivă competente revine exclusiv reclamantului, în temeiul art. 116 C. proc. civ.

În speță, pârâta S.C. B. S.R.L., cu sediul în Poiana Brașov, are și un sediu secundar în județul Constanța, iar, prin cererea de chemare în judecată, s-a invocat că pârâta continuă să folosească fără drept semnul identic cu marca și modelul al căror titular este reclamanta, atât la sediu, cât și pe litoral în foarte multe locații aferente punctelor de lucru și sediilor secundare.

Prin urmare, fapta ilicită invocată de către reclamantă se pretinde a fi fost săvârșită inclusiv în locațiile aferente sediului secundar al pârâtei, situate pe raza județului Constanța și, ca atare, în aplicarea criteriului instanței de la locul săvârșirii faptei ilicite, Tribunalul Constanța este competent teritorial a soluționa prezenta pricină.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Totodată, conform normei de competență reglementată de art. 109 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face și la instanța locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligațiile ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrământului ori din fapte săvârșite de acesta.

Or, și raportat la aceste dispoziții legale, Tribunalul Constanța este competent a judeca prezenta cauză, obligațiile asupra căruia poartă litigiul urmând a fi executate și la locul în care pârâta își are sediul secundar, respectiv pe raza județului Constanța, prin cererea de chemare în judecată, solicitându-se interzicerea pretinselor acte de folosire fără drept a semnului identic cu marca și modelul al căror titular este reclamanta, săvârșite de către pârâtă, atât la sediul său, cât și în cadrul punctelor de lucru corespunzătoare sediilor secundare.

Cum, în aplicarea art. 116 C. proc. civ., reclamanta a înțeles să introducă acțiunea la Tribunalul Constanța, instanță competentă teritorial să soluționeze pricina, raportat la dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 9 și art. 109 C. proc. civ., astfel învestit, acest tribunal nu mai putea să dispună declinarea competenței, chiar dacă ar mai fi existat și o altă instanță deopotrivă competentă să soluționeze litigiul.

Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția a II-a civilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Conflict negativ de competență. Declinarea reciprocă de competență a două sau mai multe instanțe de a judeca același proces (NCPC, NCC, L. nr. 84/1998, L. nr. 129/1992) was last modified: august 13th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter