Transmisie Live [CUM A FOST] Conferințele online Universul Juridic: Limitarea drepturilor în contextul pandemiei. Protecția businessului

Vineri, 8 mai 2020, începând cu ora 19,00, a avut loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Limitarea drepturilor în contextul pandemiei. Protecția businessului”. Desfășurat pe o durată de 120 de minute, evenimentul s-a bucurat de participarea unor specialiști, ale căror intervenții au fost moderate de prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații.

Speakerii prezenți în eveniment au discutat despre limitarea drepturilor bazată pe jurisprudența CEDO (inclusiv din perspectiva art. 1), despre mixul date personale/viață privată/libertate de exprimare din perspectiva de business, despre limitările intervenite în domeniul pharma și instrumentele juridice de protecție a acestor firme, despre limitările intervenite în domeniul de energie/utilități, dar și despre modificările recente legate de amânarea plații ratelor bancare etc.

A fost o discuție extrem de interesantă, care a înfățișat cu profesionalism situația actuală; au existat varii analize și comentarii pertinente în toate subsecțiunile evenimentului, care au vizat temele sus-menționate.

Scurte extrase din intervențiile vorbitorilor, în cele ce urmează:

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

„În orice rău există, probabil, și un bine. O probă a democrației constituționale, ca sistem politic, a fost făcută în această perioadă. Mai exact spus, democrația înseamnă în primul rând respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. În împrejurări excepționale, este posibilă limitarea exercitării acestora. Cum a trecut sistemul politic din România această probă? Au fost controverse în spațiul public, nu de puține ori s-a afirmat că autoritățile din România nu au reușit întotdeauna să facă acordul fin între ceea ce presupune această stare excepțională și modul în care au fost limitate aceste drepturi și libertăți. Dincolo de aspectele juridice, avem și o perspectivă specială asupra modului în care se desfășoară activitățile economice.”

Av. Dragoș Bogdan, Senior Partner STOICA & Asociații

„Ne confruntăm nu doar cu o epidemie care atentează la starea generală de sănătate, ci avem și o epidemie de probleme juridice, mai ales în planul protecției drepturilor fundamentale. S-a întrebat în spațiul public dacă acestea pot fi îngrădite prin ordonanțe și decrete militare, dacă restrângerile survenite sunt legale, dacă mai suntem sau nu sub jurisdicția CEDO, ce se va întâmpla cu amenzile după decizia Curții Constituționale etc.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin art. 15, reprezintă plasa de siguranță în privința protecției lor pe perioada stării de urgență, iar Constituția României consfințește acest lucru, deși au existat voci care au pus la îndoială în mod eronat acest lucru. Guvernul român, alături de alte nouă state, au notificat CEDO. Alte țări nu au trimis notificări cu privire la pandemie, dar au notificat anterior cu privire la alte evenimente, deci Curtea are o bogată jurisprudență în acest sens. (…) Decizia CCR este incontestabilă. Potrivit Constituției, exercițiul unor drepturi și libertăți poate fi restrâns numai prin lege, adică întotdeauna trebuie să existe o lege care să permită această restrângere. Legea poate fi generală și abstractă și are nevoie de acte subsecvente, care să-i organizeze aplicarea. Nu poate exista un eșafodaj de drepturi constituționale care să rămână strict la discreția executivului, ci acesta trebuie să fie controlat prin lege.”

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

„Există un lucru straniu care privește decizia CCR, care declară că nu are competența de a se pronunța asupra constituționalității Decretului Președintelui prin care acesta a declarat starea de urgență. Dacă te declari incompetent, mai poți avea considerente pe această chestiune? Am putea spune că hotărârile CCR sunt o furtună într-un pahar cu apă!?”

Av. Cosmin Pintilie, Senior Associate STOICA & Asociații

„CCR a fost obligată să facă tot acest raționament și să clarifice regimul juridic al Decretului Președintelui. Altfel, n-ar fi putut să soluționeze excepția de neconstituționalitate invocată prin sesizare de Avocatul Poporului, care a atacat Ordonanța de urgență, dar adăugând și critici la adresa Decretului.”

Av. Dragoș Bogdan, Senior Partner STOICA & Asociații

„Decretele își produc efectele potrivit prevederilor legale chiar și după publicarea deciziei CCR. Având în vedere magnitudinea problemei și ingerința în securitatea raporturilor juridice, nu cred că putem avea un alt punct de vedere pe această chestiune. În ceea ce privește procedura încetării prevederilor Decretului Președintelui, sunt interesante prevederile din aceeași Ordonanță de urgență nr. 1/1999, care spune că, în cazul în care Parlamentul nu încuviințează măsurile dictate de Președinte, acesta este obligat să revoce de îndată decretul. Deci decizia CCR naște pentru Președinte, în baza Constituției, obligația de a-și revoca propriul Decret după ce acesta a intrat în circuitul civil. Deși Decretul a fost aprobat de Parlament, el poate fi atacat în continuare, fiindcă nu există un termen! Dar încheierea stării de urgență a făcut deja inutil un astfel de posibil demers. Putem concluziona spunând că hotărârile CCR influențează doar ceea ce se va întâmpla pe viitor.”

„Au deciziile Președintelui un caracter de lege previzibilă? Ce standard se aplică aici? La fel și în privința ordonanțelor militare mult discutate. Problema previzibilității decretelor prezidențiale pornește de la faptul că ambele decrete, la art. 2, prevăd ce drepturi fundamentale pot fi restrânse. În anexe sunt restrânse însă implicit, prin măsurile luate, o serie de alte drepturi fundamentale, care nu sunt enumerate expres în art. 2. De aceea, există în spațiul public o teză potrivit căreia nu s-a respectat un standard de previzibilitate. Această teză nu poate fi susținută fiindcă, în Constituție, nu există o diferențiere clară între ingerințe și măsuri derogatorii.

Există două decizii ale CCR din 2010 în care cererea petenților a fost exact aceasta: se tăiaseră salariile cu 25% fără să se declare stare de urgență. Petenții au reclamat faptul că nu se poate lua o măsură atât de drastică în domeniul dreptului muncii fără să se instituie stare de urgență. CCR a respins această solicitare, spunând că sfera de restrângere a unor drepturi este mult mai mare decât prevederile din situațiile excepționale și că aceste drepturi pot fi restrânse și în alte condiții legale. (…)

Decretele Președintelui nu pot fi atacate în contencios administrativ, Legea nr. 554/2004 prevede că actele administrative ale autorităților publice care privesc raporturile cu Parlamentul nu pot fi contestate în fața instanțelor obișnuite. La rândul lor, ordonanțele militare sunt niște simple acte administrative. De ce se numesc militare? Fiindcă la momentul anului 1999, Poliția și MAI erau militarizate. De aceea a rămas în vigoare acest termen, care, în realitate, nu mai are încărcătura gravă de altădată. Cred că vorbim despre o titulatură revolută, improprie și neadecvată. Ele sunt acte administrative clasice, care pot fi atacate potrivit căilor de drept comun.”

„În ceea ce privește contravențiile din timpul stării de urgență, CCR a constatat că ele nu au o bază legală. Acestea erau definite într-un mod foarte generic și general. Există, practic, un singur text, aplicabil în toate situațiile, referitor la nerespectarea măsurilor dispuse de autorități! Rămâne însă problema aplicării unor măsuri coercitive, de care avem neapărată nevoie într-o stare de alertă.

Dincolo de asta, se ridică întrebarea dacă trebuie sau nu atacate procesele-verbale de contravenție. Trebuie acestea atacate sau amenzile respective nu se mai execută? Avem un text în Ordonanța nr. 2/2001, care, la art. 12, spune că, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează. Mai avem o decizie a CCR din 2007, care ne spune că expresia «nu se mai sancționează» nu privește doar aplicarea sancțiunii propriu-zise prin procesul-verbal, ci și executarea amenzii deja aplicate. În ce măsură însă se poate vorbi despre o dezincriminare contravențională în cazul în care baza legală a contravenției este declarată neconstituțională?”

„În ceea ce privește starea de alertă, lucrurile sunt mult mai complicate. Această stare este definită prin O.U.G. nr. 21/2004, dar aceasta nu are aceleași prevederi ca O.U.G. nr. 1/1999. Ordonanța din 2004 spune că se pot lua orice măsuri pentru a îndepărta situația de criză, dar nu precizează că se pot restrânge drepturi fundamentale, în ce condiții, de către cine etc. Practic, nu există niciun temei constituțional pentru starea de alertă! Din punctul meu de vedere, Ordonanța din 2004 pregătește intervenția în baza altor legi speciale pentru a rezolva situația de criză, nimic mai mult. Starea de alertă nu are aceeași natură juridică cu starea de urgență.

Contravențiile din timpul stării de alertă privesc strict faptele unor funcționari publici care nu fac ceea ce ar trebui să facă. Libertățile individuale nu mai sunt îngrădite, deși rămân în vigoare legi speciale, cum ar fi Legea sănătății, Ordonanța care prevede instituirea carantinei pentru persoane care vin din anumite zone roșii etc. Este neclar ceea ce se va întâmpla după 15 mai 2020, faptul că există un cadru legal foarte șubred, care ar permite noi limitări ale drepturilor fundamentale și cu atât mai puțin măsuri coercitive. Protecția drepturilor respective și a afacerilor presupune previzibilitate. Mi-e teamă că, dacă lucrurile nu se vor lămuri, vor exista probleme mai mari decât cele discutate anterior.”

Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

„Aplicarea în condiții speciale a prevederilor Regulamentului GDPR pare destul de severă. Aplicarea strictă a acestor prevederi ar putea să genereze inconveniente foarte mari în desfășurarea activității unor firme. Cum putem ajunge la un echilibru între severitatea normelor GDPR și nevoile businessului în acest context?”

Av. Cosmin Pintilie, Senior Associate STOICA & Asociații

„Cred că avem nevoie de o soluție de principiu. Trebuie respectate trei principii pentru a asigura protecția afacerilor: flexibilitate, previzibilitate și rigoare. Flexibilitatea și previzibilitatea ar trebui să vină din partea actorilor implicați – autoritățile de supraveghere. Flexibilitatea nu ar trebui să presupună ca autoritățile să închidă ochii la aplicarea măsurilor de protecție GDPR. Regulamentul, în esența sa, operează cu noțiuni flexibile: necesitate, proporționalitate, adecvare…Toate pot fi adaptate unui anumit context.

Contextul prelucrării datelor este foarte important. La nivel european, există un exemplu elocvent: în aprilie 2020, autoritatea europeană în materie a subliniat exact care va fi abordarea sa în noul context, admițând că va avea o abordare empatică și pragmatică, recunoscând că, în această perioadă, din cauza reducerii resurselor din companii, se poate ajunge la o reducere a capacității de respectare a acestor norme.

Organismul a precizat că, atunci când va exista o investigație, va ține seama de faptul că există o criză sanitară și va lua în seamă problemele cu care se confruntă organizațiile. Pe de altă parte, AEPD a spus că nu va tolera niciun fel de încercare de încălcare a normelor de protecție a datelor încercând să profite de situația dată. S-au stabilit reguli clare, naționale și europene, care pot fi consultate online. (…) La jumătatea lunii martie, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal din România a publicat un comunicat în care a indicat temeiurile în baza cărora ar putea fi prelucrate datele privind sănătatea, însă e posibil ca acesta să fi fost prea vag. (…)”

„Ce poate face angajatorul atunci când angajații se întorc la sediu? Ce se poate face în privința celor care lucrează în continuare de acasă? Aici trebuie să vorbim despre rigoare, care trebuie respectată din toate punctele de vedere. Orice fel de măsură trebuie analizată de angajator. Transparența față de persoanele vizate este esențială, dar și informarea corectă și completă a angajaților. De exemplu, dacă dau angajaților un sistem de geolocalizare și am de gând să folosesc acest sistem pentru a vedea dacă angajatul este acasă, trebuie să-l informez asupra acestui lucru. Le fel ar trebui să facă școlile private sau alte instituții de învățământ, mai ales dacă datele respective aparțin minorilor. Principiul esențial este acela potrivit căruia datele colectate trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar!”

Av. Mihai Stănescu, Managing Associate STOICA & Asociații

„Dacă discutăm despre industria farmaceutică în vreme de criză, vorbim despre business: fie despre limitarea prețului la medicamente, fie de șansele exportului de astfel de produse. Pentru plafonarea prețurilor există un articol care dă drepturi Ministerului Sănătății, care a adoptat o metodologie de calcul și a aprobat prețurile pentru fiecare medicament ce se eliberează cu prescripție medicală, iar Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cuprinde două temeiuri care permite executivului două măsuri specifice.

Art. 889 prevedea că Guvernul poate să limiteze sau să interzică pentru o anumită perioadă de timp exportul unor medicamente pe motiv de interes al sănătății publice, iar, de pe altă parte, avem o reglementare mai recentă, din 2018 [art. 804 alin. (2 ind. 1)], care prevede că Ministerul Sănătății poate să adopte măsuri restrictive și temporare privind distribuția medicamentelor în afara teritoriului României.

Nu este clară diferența între cele două prevederi: prima se referă la export în afara granițelor UE, pe când cea de-a doua lege se referă la distribuția în afara teritoriului României, ceea ce ar viza și eliberările intracomunitare. Dar exportul extracomunitar este dispus de către Guvern! Nu s-a pus problema plafonării prețurilor medicamentelor, ca în cazul tarifelor la utilități.”

Av. Ana Maria Teodorescu, Junior Lawyer STOICA & Asociații

„Sectorul bancar nu a fost ferit de măsurile luate de stat în această perioadă. A existat o reală competiție între Guvern și Parlament în acest sector. Avem o primă inițiativă, O.U.G. nr. 37/2020, singura în vigoare la momentul discuției, prin care s-au stabilit o serie de condiții bine definite pe care debitorii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de suspendarea obligațiilor de plată, precum și mecanisme în ajutorul creditorilor (posibilitatea capitalizării dobânzilor, dar și o obligație de garantare a statului, pe care și-a asumat-o), dar și inițiative legislative care au ignorat interesele creditorilor (Legea pentru suspendarea rambursării creditelor și Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37).

Din fericire, CCR s-a pronunțat cu privire la neconstituționalitatea Legii privind suspendarea rambursării creditelor. Legiuitorul a ales să modifice în integralitatea ei Ordonanța de urgență, dar a lăsat anumite neconcordanțe între respectivele reglementări. Pe 27 mai 2020 urmează ca CCR să se pronunțe în privința acestei legi. Legea din Parlament a eliminat garanția pe care statul și-o asumase, a fost interzisă capitalizarea dobânzilor, s-a introdus interzicerea oricăror executări silite până la 31 decembrie 2020 și s-a extins foarte mult sfera debitorilor eligibili. În forma sa actuală, Legea disipă relevanța faptului că debitorii mai au restanțe, modul în care aceștia au înțeles sau nu să-și achite obligațiile, dacă se află sau nu în procedură de executare silită, fiind incluși aici și debitorii afectați de toate tipurile de secetă, deși, inițial, nu a fost luată în considerare această categorie. Legea respectivă a ajuns, practic, să nu mai respecte creanțele și dreptul de proprietate al creditorilor. Să vedem ce va fi!”

Vineri, 8 mai 2020, începând cu ora 19,00, va avea loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Limitarea drepturilor în contextul pandemiei. Protecția businessului ”.

Moderatorul conferinței va fi: Prof. univ. dr. Valeriu Stoica, Founding Partner STOICA & Asociații

Speakerii invitați sunt:

– Av. Dragoș Bogdan, Senior Partner STOICA & Asociații;

– Av. Cosmin Pintilie, Senior Associate STOICA & Asociații;

– Av. Mihai Stănescu, Managing Associate STOICA & Asociații;

– Av. Ana Maria Teodorescu, Junior Lawyer STOICA & Asociații.

Dintre temele ce urmează a fi abordate, enumerăm:

– Limitarea drepturilor bazată pe jurisprudența CEDO, inclusiv din perspectiva art. 1

– Date personale/viața privata/libertate de exprimare din perspectiva de business

– Limitările intervenite în domeniul farma, instrumente juridice de protecție a acestor firme

– Limitări intervenite în domeniul de energie/utilități

– Modificările recente legate de amânarea plații ratelor bancare etc

 Acreditare INPPA

Taxa de participare este de 300 lei + TVA/ persoană și include următoarele beneficii:

– Acces la vizionarea conferinței video live la calitate 4k

– Acces la înregistrarea video la 3 zile după data evenimentului (o puteți accesa din link-ul primit pe mail)

– Speakeri de calitate, profesori universitari, experți în domeniu

– 20% reducere la următoarele conferințe

– 3 luni acces la abonamentul Universul Juridic Premium, care include printre altele:

Peste 10.000 de opinii juridice atent selecționate de colectivul editorial Universul Juridic, actualizate și segmentate zilnic. Peste 500 de autori consacrați, peste 9.000 de știri juridice, peste 700 de newslettere și o bogată bază de date organizată în funcție de anumite cuvinte-cheie.

Accesul la conferință se face online, pe bază de utilizator și parolă.

Detaliile privind modalitatea de acces la conferința video vă sunt transmise în mod automat, prin e-mail, după înscrierea dvs. prin completarea formularului de mai jos.

Conferința video va fi transmisă LIVE la data și ora afișate. De asemenea, înregistrarea VIDEO a conferinței vă va fi pusă la dispoziție în cel mai scurt timp după finalizarea transmisiei LIVE.

Atât transmisia LIVE, cât și înregistrarea VIDEO sunt disponibile doar pe bază de utilizator și parolă pentru persoanele care s-au înscris cu succes prin formularul evenimentului și care au achitat contravaloarea accesului.

Vizualizarea și accesarea transmisiei LIVE și a înregistrării se fac doar pe Portalul Universul Juridic. Aveți nevoie doar de o conexiune la internet și nu sunt necesare programe software ori setări tehnice speciale în afară de autentificarea cu utilizator și parolă pe www.universuljuridic.ro

Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați:

0733.674.555

conferintele@universuljuridic.ro

* Persoanele care au achitat taxa de participare, dar care, din motive obiective, nu mai pot participa la conferință, pot solicita returnarea banilor, cu cel puțin două zile (48 de ore) înaintea evenimentului, la adresa de e-mail: conferintele@universuljuridic.ro.
Solicitările ulterioare nu vor fi luate în calcul, având în vedere costurile logistice aferente manifestării. Mulțumim pentru înțelegere.