Transmisie Live [CUM A FOST]Conferințele online Universul Juridic: Contravenția și dreptul penal material. Constatarea contravențiilor

Miercuri, 6 mai 2020, a avut loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Contravenția și dreptul penal material. Constatarea contravențiilor”.

Invitații din acest eveniment au fost prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca (București), conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru (Cluj-Napoca) și conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța (Oradea).

Speakerii avizați au discutat aplicat pe parcursul celor două ore de emisie live pe portalul www.universuljuridic.ro, încercând să găsească răspunsuri la unele întrebări pe deplin justificate, abordând următoarele teme:

– Regimul sancționator al contravenției. Comparație cu sancțiunile aplicabile în materie penală;

– Principiul „ne bis in idem” în relația penal-contravențional;

– Instituții ale dreptului penal material aplicabile regimului juridic al contravențiilor;

– Elementele obligatorii ale procesului-verbal contravențional;

– Regimul nulității în materie contravențională;

– Prescripția în materie contravențională.

Spicuim din opiniile distinșilor invitați:

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Am discutat în ediția anterioară despre faptul că o parte din dispozițiile Ordonanței nr. 34/2020 sau ale Ordonanței nr. 1/1999 ar putea fi declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională. Iată că CCR a procedat astfel și a arătat neconstituționalitatea unor dispoziții legate de amenzi.”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Poziția CCR este extrem de importantă și va ridica foarte multe probleme. Trebuie văzut dacă toată Ordonanța fost declarată neconstituțională în integralitatea ei și cum se va aplica această decizie, adică cei amendați vor trebui să formuleze plângere contravențională sau dezincriminarea sau decontravenționalizarea vor funcționa de drept. Va trebui văzut ce se va întâmpla cu cei care au plătit – pot obține aceștia restituirea? Cu plângere sau fără plângere? Era previzibilă cumva decizia CCR, fiindcă nici conduita celui sancționat nu era previzibilă din pachetul decret-ordonanță-ordine.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Fără un minim comunicat al CCR, ceea ce discutăm aici are un oarecare caracter de speculație. Probabil că au fost amendate problemele care creau nepredictibilitatea comportamentului contravenienților. Dacă decizia CCR vizează doar cuantumul amenzilor, înseamnă că doar Ordonanța nr. 36/2020 este neconstituțională, iar faptele stipulate rămân contravenții. Acest fapt va deschide alte discuții. Dreptul contravențional se completează cu Dreptul penal, așa că putem discuta pe această temă.”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Chiar dacă vorbim doar de cuantumul sancțiunilor, rămâne totuși în discuție întrebarea dacă cei sancționați trebuie sau nu să facă plângere contravențională pentru a putea beneficia de efectele deciziei CCR. Există deja un curent prevalent, care recomandă formularea unor astfel de plângeri, însă alții opinează că, strict formal, tehnic, nu ar trebui formulate aceste plângeri.

Dacă analizăm lucrurile din punctul de vedere al elementului predictibil, pentru a nu risca, cred că soluția cea mai prudentă ar fi ca persoanele sancționate deja să formuleze plângere contravențională. Aici avem două situații. Prima – legată de persoanele care au plătit și ai căror bani au ajuns în conturile prestabilite. A doua categorie îi cuprinde pe cei care nu au plătit și cărora le-aș recomanda să facă plângere. Să presupunem că, în lipsa plății, organele dispun o executare silită după expirarea termenului de depunere a plângerii contravenționale. Mai există și calea unei contestații la executare. Dar s-ar putea ca un judecător să întrebe pe cel sancționat de ce nu a depus plângere în termen, de ce nu a atacat sancțiunea. Apare, deci, un risc concret.”

„Din perspectiva efectelor deciziei CCR, ar trebui văzut cum se produc acestea. Decizia CCR ar trebui să devină lege pentru că ea scoate din vigoare norme de drept contravențional material. Făcând trimitere la Decizia nr. 651/2018 a CCR, prin care s-a constatat în materie penală că deciziile CCR au atare forță, similară cu legea, această decizie ar trebui luată în considerare ca atare de către organele competente.”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„Cred că ar fi de discutat aici problema Statului. Nu cred că va fi o problemă pentru cei sancționați să facă plângere contravențională. Din cele 300.000 de amenzi, cu siguranță că vor fi destule. În condiții de restricții și de distanțare socială, de procese suspendate, termene amânate etc., cred că un număr foarte mare de astfel de plângeri va genera mari probleme sistemului judiciar. Cred că cea mai bună variantă ar fi găsirea unei soluții executive pentru clarificarea problemei acestor amenzi. Ar reprezenta o presiunea fantastică zecile de mii de plângeri în instanță pentru ca ulterior judecătorii să constate anularea sau dezincriminarea, de exemplu!”

„Din punctul meu de vedere, decizia CCR are efecte de dezincriminare sau decontravenționalizare pentru că a fost declarat neconstituțional actul normativ care stă la baza contravenției. Din momentul publicării în Monitorul Oficial, decizia devine o lege retroactivă și, din acel moment, nicio sancțiune nu se mai poate executa. Strict formal deci, nu ar mai fi nevoie de plângeri!”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Am găsit un text de lege în vigoare similar textului pe care noi îl prezumăm neconstituțional. Este vorba despre articolul 2 alin. (29) din Legea nr. 61/1991, care se referă la sancționarea unor fapte de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Textul acesta spune că este contravenție nerespectarea unor măsuri de ordine luate de organele competente în caz de calamități naturale sau alte pericole publice. Nu putem spune că nu suntem astăzi într-o situație de pericol public, nu? În ipoteza aceasta, amenda este, potrivit art. 3, de la 500 la 1.500 lei. Mă întreb dacă nu cumva autoritățile nu s-ar putea prevala de această lege pentru a da mai departe amenzi și dincolo de decizia CCR?! Nu cumva Avocatul Poporului va trebui să conteste la CCR și acest text de lege?”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Ar mai exista o posibilitate pentru Executiv: să promoveze o nouă ordonanță de urgență în care să definească pe puncte care sunt contravențiile sancționabile și care să prevadă amenzi rezonabile. Să nu-și imagineze cineva că de mâine toată lumea poate să nu respecte ordinea instituită de o stare excepțională, când toți trebuie să ne supunem unui regim riguros!”

„Am fost anunțați prin comunicatul CCR că a fost declarat neconstituțional art. 28 din Ordonanța nr. 34/2020. Eu cred că, pe viitor, soluția cea mai simplă este cea sugerată de Constituție și de jurisprudența CCR: nu trebuie să se apeleze la răspundere penală și răspundere contravențională pentru orice încălcare a legii. Acestea sunt tipuri dure de răspunderi, care se manifestă ca o ultimă rațiune, când nu mai există alte soluții! Și dacă tot restrângi drepturi și libertăți fundamentale, trebuie dat oamenilor un răgaz de minimum trei zile, să citească, să se informeze și să se obișnuiască.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Nu ar strica modificarea art. 4 a Ordonanței nr. 2/2001 atunci când lucrurile sunt calme. Ar trebui stipulate acolo că, în cazul în care se instituie starea de urgență sau starea de asediu, reglementări contravenționale nu pot adopta decât autoritățile centrale, care intră în vigoare potrivit Constituției la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial.”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Trebuie subliniat faptul că nu putem sacrifica niște drepturi care țin de esența ființei umane. Dacă destinatarului unei norme nu-i dai posibilitatea de a se conforma, atunci este o problemă. În situații excepționale, legea trebuie să fie suficient de clară încât să nu poată da naștere abuzurilor. Principiul legalității trebuie respectat în orice situație!”

Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța

„În privința corelației contravențional-penal, ar trebui să discutăm în ce măsură sancțiunile impuse de Ordonanța nr. 34/2020 fac diferență clară în ele. Cum ar trebui să fie, din punctul de vedere al severității, sancțiunile contravenționale față de cele penale? Cred că nu vom mai ajunge niciodată la teoria care spune că limita contravenționalului se oprește sub limita penalului. Criteriile calitativ și cantitativ prevăzute în doctrina penală nu pot fi aplicate fiindcă legiuitorul instituie de multe ori pentru fapte contravenționale sancțiuni foarte mari nu din cauza unor gravități abstracte, ci din cauza faptului că subiecții raportului contravențional au și capacitatea de a achita respectivele amenzi. În domeniul concurenței sau al regulamentului GDPR, amenzile sunt aplicate și ca procente din rulaj. De ce nu se deschide o eventuală cale penală? Fiindcă procedura este de mult mai mare durată și mult mai greoaie. Așadar, este preferată procedura contravențională – mult mai rapidă, care aduce sume importante la buget.”

Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru

„Din punctul meu de vedere, adevăratul Drept Penal are legătură cu privarea de libertate, care aduce o serioasă atingere la imagine, ceea ce îi doare pe mulți. Condamnarea penală a cuiva prin plata unei amenzi nu mi se pare funcțională. La nivelul imaginii, nu face nimeni diferența între o amendă contravențională și una penală. Dar dacă tot se pune problema amenzii, atunci cea penală ar trebui să fie mult mai mare decât cea contravențională, fiindcă abia acest cuantum ilustrează clar gravitatea faptei. Dacă tot muncesc acele organe judiciare pentru a instrumenta un caz mai grav, nu e normal să muncească pentru o sumă mai mare?”

Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca

„Ar trebui analizate, de exemplu, confiscările în materie penală comparativ cu cele din materie contravențională. În materie penală există foarte multe circumstanțieri, în timp ce în materie contravențională textele sunt preluate din Constituție, și, practic, legătura cu fapta este mai dificilă și apar probleme care determină aplicarea unor soluții foarte diferite din perspectiva proporționalității. Se impune imperativ o soluție: aceea de scoatere a amenzii din câmpul penal, cel care comite fapta fiind deja avizat că-și poate pierde libertatea!”

S-a mai discutat și despre cum funcționează principiul „ne bis in idem” în relația penal-contravențional, despre cum se încadrează faptele, când sunt acestea considerate de anumite organe competente ca fiind contravenție, iar de către altele, infracțiune. Invitații au mai vorbit și despre elementele obligatorii ale procesului-verbal contravențional, despre posibila nulitate a acestor procese-verbale, despre imposibilitatea controlului judecătoresc în unele cazuri de plângeri contravenționale, despre dificultatea descrierii faptelor de către organul constatator în procesul-verbal etc.

Miercuri, 6 mai 2020, începând cu ora 18,00, va avea loc transmisia LIVE a conferinței cu tema: „Contravenția și dreptul penal material. Constatarea contravențiilor”.

Speakerii invitați sunt:

– Prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca;

– Conf. univ. dr., av. Ovidiu Podaru;

– Conf. univ. dr., av. Mircea Ursuța.

Dintre temele ce urmează a fi abordate, enumerăm:

– Regimul sancționator al contravenției. Comparație cu sancțiunile aplicabile în materie penală

–  Principiul „ne bis in idem” în relația penal-contravențional

– Instituții ale dreptului penal material aplicabile regimului juridic al contravențiiilor

–  Elementele obligatorii ale procesului-verbal contravențional

–  Regimul nulității în materie contravențională

–  Prescripția în materie contravențională

În curs de acreditare INPPA

Taxa de participare este de 300 lei + TVA/ persoană și include următoarele beneficii:

– Acces la vizionarea conferinței video live la calitate 4k

– Acces la înregistrarea video la 3 zile după data evenimentului (o puteți accesa din link-ul primit pe mail)

– Speakeri de calitate, profesori universitari, experți în domeniu

– 20% reducere la următoarele conferințe

– 3 luni acces la abonamentul Universul Juridic Premium, care include printre altele:

Peste 10.000 de opinii juridice atent selecționate de colectivul editorial Universul Juridic, actualizate și segmentate zilnic. Peste 500 de autori consacrați, peste 9.000 de știri juridice, peste 700 de newslettere și o bogată bază de date organizată în funcție de anumite cuvinte-cheie.

Accesul la conferință se face online, pe bază de utilizator și parolă.

Detaliile privind modalitatea de acces la conferința video vă sunt transmise în mod automat, prin e-mail, după înscrierea dvs. prin completarea formularului de mai jos.

Conferința video va fi transmisă LIVE la data și ora afișate. De asemenea, înregistrarea VIDEO a conferinței vă va fi pusă la dispoziție în cel mai scurt timp după finalizarea transmisiei LIVE.

Atât transmisia LIVE, cât și înregistrarea VIDEO sunt disponibile doar pe bază de utilizator și parolă pentru persoanele care s-au înscris cu succes prin formularul evenimentului și care au achitat contravaloarea accesului.

Vizualizarea și accesarea transmisiei LIVE și a înregistrării se fac doar pe Portalul Universul Juridic. Aveți nevoie doar de o conexiune la internet și nu sunt necesare programe software ori setări tehnice speciale în afară de autentificarea cu utilizator și parolă pe www.universuljuridic.ro

Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați:

0733.674.555

conferintele@universuljuridic.ro

* Persoanele care au achitat taxa de participare, dar care, din motive obiective, nu mai pot participa la conferință, pot solicita returnarea banilor, cu cel puțin două zile (48 de ore) înaintea evenimentului, la adresa de e-mail: conferintele@universuljuridic.ro.
Solicitările ulterioare nu vor fi luate în calcul, având în vedere costurile logistice aferente manifestării. Mulțumim pentru înțelegere.