Conferință [CUM A FOST] Conferința Soluții pentru recuperarea bunurilor și a creanțelor, Ediția a IV-a

Universul Juridic a organizat miercuri, 3 iulie 2019, la Palatul Camerei de Comerț și Industrie București, ediția a IV-a a conferinței cu tema Soluții pentru recuperarea bunurilor și a creanțelor.

Nicoleta Mirela Năstasie, Judecător, Tribunalul București a abordat tema „Concordatul preventiv – mecanism de restructurare si de înlesnire a recuperării creanțelor”

Valentin Iulian Mușat, Șef serviciu procedura insolvenței și contestații la executare silită, Direcția Generală Juridică din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală s-a referit la Executarea silită în lumina noilor modificări ale Legii insolvenței.

Cristina Cornaci, Director General, Avestis International a vorbit despre menținerea/denunțarea contractelor de leasing de către administratorii judiciari ai societăților insolvente. “Milităm pentru unificarea practicii judiciare în acest domeniu, cu speranța că, în viitor, judecătorii sindici să se aplece cu o deosebită atenție și asupra acestor tipuri de contracte (de leasing financiar) analizând interesele tuturor părților implicate (nu doar a debitorilor), pentru a dispune soluții legale și echitabile”, a subliniat Cristina Cornaci.

Mediul antreprenorial este polarizat, granulat și vulnerabil la factorii care pot genera starea de insolvență, a apreciat Vlad Năstase, Președinte, Asociația de Turnaround Management, filiala din România.

Suntem o comunitate globală de profesioniști, care pune în legătură companiile cu profesioniștii de înaltă clasă, cu experiență vastă și dovedită, ce lucrează cu firmele pentru a le crește valoarea, pentru menținerea capitalurilor, pentru managementul de criză și pentru a conduce la rezultate considerabil îmbunătățite, a mai spus Vlad Năstase.

Viteza de recuperare a creanțelor a ajuns la 85 de zile în rândul firmelor din România, conform celor mai recente date, din anul 2018, în scădere față de nivelul din 2017 (94 de zile), a remarcat Ionuț Fodoca, Director General Adjunct, Termene.ro. Această societate a lansat recent redBill, instrumentul care oferă transparență afacerilor și sănătate fluxului de numerar: o bază de date publică în care orice companie poate să raporteze facturile neîncasate de la clienți.

Anual, în România se înființau între 40.000 și 60.000 de companii noi, cu excepția ultimilor doi ani, când numărul acestora a depășit 90.000 de înființări/an. Acest lucru a generat atât lucruri pozitive precum creșterea cererii de bunuri, servicii și lucrări de tip business to business și implicit diversificarea portofoliului, dar în același timp si efecte negative precum creșterea numărului efectiv de clienți care nu își vor plăti datoriile la timp, cauzând o viteză crescută de recuperare a creanțelor, a menționat Ionuț Fodorca.

Camera de Comerț și Industrie București și Universul Juridic organizează „Soluții pentru recuperarea bunurilor și a creanțelor”, Ediția a IV-a.

Evenimentul va avea loc la data de 3 iulie 2019, fiind găzduit de Sala Ștefan Cerchez, Palatul Camerei de Comerț și Industrie București, Str. Ion Ghica, Nr. 4, Sector 3, București.

Prezentare:

Potrivit unui studiu realizat de Euler Hermes Economic Research, durata de încasare a creanțelor (DSO=days sales outstanding) a crescut cu două zile în 2017, la 66 de zile în medie pe plan mondial, cel mai înalt nivel din 2007. În ultimii 5 ani, perioada de restituire a creanțelor a fost constantă la 64 de zile.

Din perspectiva nivelurilor relative ale DSO, se evidențiază trei grupuri principale de țări:

1) Țări cu un DSO mediu inferior sau egal cu 51 de zile. Țara cu cel mai mic DSO la nivel global a fost Noua Zeelandă, cu 43 de zile. Alte țări cu perioade de încasare relativ scurte sunt Țările Nordice (Danemarca și Finlanda), Austria și Elveția, SUA și, în cele din urmă, Țările de Jos (unde s-a înregistrat o creștere de patru zile a DSO-ului pe seama creșterii puternice din sectoarele telecomunicații, tehnologie și servicii de asistență).

2) Grupul celorlalte 7 țări pentru care DSO rămâne sub media globală cuprinde, printre altele, Germania (54 de zile), Canada (54), Brazilia (62) și Regatul Unit (53 unde DSO-ul rămâne stabil, în ciuda incertitudinilor referitoare la Brexit), în timp ce Rusia înregistrează o încetinire a DSO-ului cu 2 zile până la 56 de zile, cu un sfert dintre companii fiind plătite sub 22 de zile.

3) În cele din urmă, grupul rămas format din cele 12 țări cu un DSO mediu superior mediei globale de 66 de zile, cum ar fi Franța (74), Italia (83) și Romȃnia (68).

China înregistrează cea mai mare medie DSO (92 zile). Cu un DSO mediu de 74 respectiv 83 de zile, Portugalia și Turcia rămân atent  monitorizate, deoarece în medie doar o companie din patru este plătită după patru luni în aceste două țări.

Analizând evoluția DSO pe sectoare de activitate, s-au înregistrat creșteri în sectoare precum: Aeronautica (+4 zile în 2017, +12 zile față de 2012), Automotive (+3 zile, respectiv +7 zile), Construcții (+3 zile) și Electronice (+3 zile). Doar 4 sectoare înregistrează o stabilizare a DSO: Sectorul Alimentar, sectorul bunurilor de folosință îndelungată, Mașini Utilaje și sectorul bunurilor de larg consum, în timp ce sectorul farmaceutic și servicii au punctat o îmbunătățire a DSO.

Cel mai mare DSO se înregistrează în sectoarele: Aeronautica (72), Automotive (72), Mașini Utilaje (87) și Electronice (91), media globală fiind de 66 de zile. Imediat sub media globală se situează sectorul energetic (63), sectorul Metale (58) și Sectorul  Hârtiei și Cartonului (62). La polul opus se situează sectorul alimentar (46 de zile), transporturi (49 de zile) și sectorul bunurilor de folosință îndelungată (49 de zile).

Conform Băncii Mondiale, în statele din CEE, printre care se află Croația și România, rata de recuperare a creanțelor în reorganizare ajunge la 30%, un procent bun în lipsa unui capitalism de tradiție și într-o economie de piață tânără precum cea a României. În același timp, în statele din nordul și vestul Europei rata de recuperare se poate ridica, în medie, la 83%, și poate ajunge, în cele mai fericite cazuri la 90% în Belgia sau Finlanda.

Începând cu data de 15 aprilie 2019, firmele în insolvență care activează în România pot să cesioneze o creanță bugetară după ce o comisie de selecție a Fiscului pentru recuperarea creanțelor bugetare va analiza dacă acela care le preia îndeplinește anumite criterii.

Potrivit Băncii Naționale a României, rata creditelor neperformante și-a continuat evoluția descendentă la nivelul sectorului populației, datorită creșterii pronunțate a volumului de credite noi. Cu toate acestea, volumul creditelor neperformante acordate în monedă națională s-a majorat cu 7,8% (septembrie 2018 față de septembrie 2017). Probabilitatea de nerambursare estimată pe un orizont de un an aferentă debitorilor persoane fizice este estimată că se va majora în următoarele 12 luni, atât pentru creditele ipotecare (+0,35 puncte procentuale), cât și pentru creditul de consum (+0,85 puncte procentuale).

 Mediul de afaceri este profund afectat de ritmul lent în care se recuperează creanțele celor care-și nu-și onorează contractele. Potrivit Raportului European al Plăților, peste 65% dintre companiile din România întâmpină întârzieri la plata facturilor, iar aceste întârzieri, de cele mai multe ori, reprezintă o piedică în calea dezvoltării lor. Ingeniozitatea de care dau dovadă debitorii pentru a nu plăti creanțele este uriașă. Există o mulțime  de cazuri în care datornici ai băncilor sau societăților de leasing ascund bunurile sau le înstrăinează cu rea-credință pentru a nu putea fi recuperate.

Timpul de soluționare a unui litigiu în instanță este foarte lung, chiar și în cauzele cu nivel minim de dificultate, fiind nevoie de cel puțin 6 luni pentru finalizare. Mai mult, nu există practici unitare ale instanțelor.

În cadrul evenimentului vom vedea care sunt principalele obstacole ale procesului de recuperare a creanțelor în procedurile de insolvență.

Organizatorii își propun ca la evenimentul din 3 iulie 2019 să se identifice soluții eficiente la problemele juridice ivite în procesul de recuperare a creanțelor. Totodată, vor fi făcute o serie de propuneri de îmbunătățire / actualizare a legislației în domeniu.

Teme de discuție:

Principalele obstacole ale procesului de recuperare a creanțelor în procedurile de insolvență

Efectele procedurii de insolvență asupra contractelor debitorului

Rezilierea leasingului financiar ulterior deschiderii procedurii de insolvență

Jurisprudență – Dosare de litigii pentru recupererea bunurilor și a creanțelor

Dificultăți în procedura de executare silită

Concursul eficient al organelor statului în activitatea de recuperare a creanțelor

Compensarea creanțelor

Audiență:

Directori juridici din bănci, societăți de leasing, societăți de asigurări, companii private și de stat; reprezentanți IFN-uri; specialiști în risk management; avocați; practicieni în insolvență; experți în recuperarea creanțelor; executori judecătorești.

Agendă

09,00-09,30: Înregistrarea participanților și welcome coffee

09,30–11,30: Sesiunea  I

Nicoleta Mirela Năstasie, Judecător, Tribunalul București – „Concordatul preventiv – mecanism de restructurare si de înlesnire a recuperării creanțelor”

Valentin Iulian Mușat, Șef serviciu procedura insolvenței și contestații la executare silită, Direcția Generală Juridică, Agenția Națională de Administrare Fiscală – „Executarea silită în insolvență în lumina noilor modificări”

Cristina Cornaci, Director General, Avestis International – „Considerații privind menținerea/denunțarea contractelor de leasing de către administratorii judiciari ai societăților insolvente”

Mircea Șomlea, Director general adjunct, Departamentul de recuperare a creanțelor, CEC Bank

11,30-11,50: Business networking coffee break

11,50–13,00: Sesiunea a II-a

Vlad Năstase, Președinte, Asociația de Turnaround Management, filiala din România – “Turnaround management – soluție pentru restructurarea afacerii “

Ionuț Fodoca, Director General Adjunct, Termene.ro – „Cât de mare este viteza de recuperare a creanțelor în România”

13,00-14,00: Business lunch &  networking

Taxa de participare este în valoare de 250 lei + TVA și include:

– Participarea la toate sesiunile evenimentului;

– Pauzele de cafea și prânz;

– Acces la Abonamentul Premium Universul Juridic pe o perioadă de 3 luni.

* Persoanele care au achitat taxa de participare, dar care, din motive obiective, nu mai pot participa la conferință, pot solicita returnarea banilor, cu cel puțin cinci zile înaintea evenimentului. Solicitările ulterioare nu vor fi luate în calcul, având în vedere costurile logistice aferente manifestării. Mulțumim pentru înțelegere.

Contact:

Mircea Fica, Editor, 0732 903 216, mircea.fica@universuljuridic.ro

Cristian Pavel, Director Dezvoltare, 0744656568, cristian.pavel@universuljuridic.ro

Roxana Biga, Project Manager; 0736.366.192, roxana.biga@universuljuridic.ro