Conferință națională [Cum a fost] Conferința națională „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”

2108       0
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.

[Cum a fost] Conferința națională „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal” 📅 15 noiembrie 2016 București [Cum a fost] Conferința națională „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”

Data 15 noiembrie 2016
Locația Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bulevardul Libertății nr. 12

Update 17 noiembrie 2016: Cum a fost

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în parteneriat cu Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice “Acad. Andrei Rădulescu” au organizat marți, 15 noiembrie, Conferința Națională “Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”.

Evenimentul s-a desfășurat în Sala de Consiliu din sediul Ministerului Public situat în Bulevardul Libertății nr.14, începând cu ora 10.00.

Este prima conferință națională care abordează tema sus-menționată, demers ce a avut ca scop inițierea unei dezbateri naționale pe această problematică de mare actualitate.

În deschiderea conferinței au luat cuvântul domnul prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, Directorul Publicațiilor “Dreptul”, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, domnul acad. Cristian Hera, Vicepreședintele Academiei Române, și domnul prof. univ. dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări Juridice “Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.

La lucrările conferinței au participat și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, procurorii șefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentanți ai lumii academice, ai instituțiilor de specialitate, precum și ai unor organizații non-guvernamentale cu profil ecologist.

Conferintele lunii noiembrie
”

Galerie foto


Transmisia live s-a încheiat. Înregistrarea acesteia (în II părți) este disponibilă pe pagina noastră de facebook, la secțiunea “Clipuri video”.


În data de 15 noiembrie 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a dat publicității discursul domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă prezentăm, mai jos, conținutul integral al acestuia:

Abstract

Criminalitatea contra mediului ambiant a devenit astăzi o realitate evidentă deopotrivă în plan local, național și internațional, iar prevenirea și combaterea sa o preocupare permanentă și chiar o prioritate pentru autoritățile publice, marele public și specialiștii domeniului.

Potrivit ultimelor evaluări, criminalitatea contra mediului se plasează, la nivel mondial, pe locul patru al activităților ilicite internaționale, generatoare de profit criminal, după traficul de stupefiante, contrafaceri și traficul de ființe umane. Toate studiile ne arată însă că această criminalitate este pe cât de gravă, pe atât de puțin cunoscută, rar urmărită și sporadic pedepsită de autoritățile naționale competente.

Un recent raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și INTERPOL (iunie 2016) estimează că în prezent criminalitatea ecologică a atins recordul cu o valoare estimată la 258 miliarde de USD, depășind astfel de departe traficul ilegal de arme ușoare, organizațiile infracționale internaționale profitând de prădarea resurselor planetei. În plan valoric, pe categorii documentul avansează următoarele estimări: pierderile cauzate de exploatări infracționale ating un cuantum de 9-26 mld. USD; infracțiunile silvice, inclusiv cele comise de persoane juridice și tăierile ilegale de copaci, sunt evaluate între 51-152 mld. USD; infracțiunile relative la pescuit între 11-24 mld. USD; minieritul ilegal: 12-24 mld. USD ; deșeuri: 10-12 mld. USD.

 Printre cauze, raportul citat identifică legile permisive și faptul că forțele de securitate și așa insuficiente, suferă de subfinanțare cronică. Aceasta oferă posibilitatea rețelelor infracționale organizate și grupurilor rebele armate să se îmbogățească, grație unui comerț care alimentează conflicte, să devasteze ecosisteme și să amenințe speciile sălbatice pe cale de dispariție. Nu în ultimul rând, asociată marilor fenomene ale criminalității contemporane în frunte cu cel al corupției, își potențializează reciproc acțiunea și efectele. Rețelele de crimă organizată transnaționale se servesc adesea de criminalitatea de mediu în scopul de „a spăla” banii proveniți din traficul de droguri. Grupurile infracționale transnaționale sunt implicate în traficul de deșeuri și produse chimice periculoase, folosindu-se adeseori de „etichetajul înșelător” în scopul de a scăpa controlului exigent al organismelor chemate să aplice legea.

Este de domeniul evidenței faptul că o atare complexitate cere o intervenție publică multidisciplinară susținută împotriva rețelelor criminale organizate în domeniu, inclusiv pe calea cooperării transfrontaliere.

Documentul internațional invocat recomandă, în privința remediilor posibile și absolut necesare, adoptarea și aplicarea de prevederi legislative și sancțiuni energice la nivel național și internațional, armonizate coerent și coordonate, precum și măsuri vizând combaterea paradisurilor fiscale. Totodată, recomandă o sporire a susținerii financiare proporțional cu gravitatea amenințărilor pe care le generează criminalitatea ecologică la adresa dezvoltării durabile, a avantajelor economico-fiscale și mijloacelor de subzistență alternative pentru  persoanele aflate la capătul lanțului infracțional. În fine, dar nu în ultimul rând, în acest din urmă deceniu infracționalitatea contra mediului a cunoscut o creștere de la 5 la 7% pe an. Aceasta înseamnă că infracțiunile de mediu – care cuprind comerțul ilegal cu specii ale vieții sălbatice, criminalitatea întreprinderilor mai ales în sectorul forestier, exploatarea și vânzarea ilegală a mineralelor, pescuitul ilegal, traficul de deșeuri periculoase ori frauda cu credite de carbon – cresc de 2-3 ori mai repede decât PIB-ul mondial.

În contextul unei lumi tot mai complexe și mai integrate, precum și al globalizării criminalității, aceste fenomene sub o formă sau alta, într-o măsură mai mare sau mai mică se manifestă și în România. Este binecunoscut faptul că, de mai mult timp, ne confruntăm cu traficul transfrontalier de deșeuri, inclusiv cu cele  periculoase, pescuitul ilegal în apele românești ale Mării Negre, exploatarea irațională și în condiții nu întotdeauna legale și transferul extern de material lemnos ș.a.

Acestor „efecte” de ordin extern li se adaugă altele, poate chiar mai importante, ale situației interne în materie. Într-adevăr, este de necontestat faptul că infracționalitatea ecologică reală, rămasă ascunsă, este în țara noastră mult mai importantă decât cea descoperită, sesizată și cercetată administrativ sau penal și, în orice caz, incomparabilă cu cea pedepsită conform legislației în vigoare.  O atare reacție penală neconvingătoare are multiple explicații, dar în mod evident are implicații tot mai grave asupra cadrului de viață al cetățenilor, condițiilor de existență ale societății românești și stării economiei naționale.

Recunoașterea și garantarea, în art. 35, urmare a revizuirii din 2003 a Constituției României, a dreptului oricărei persoane la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, dezvoltarea unei legislații interne corespunzătoare acestui obiectiv și transpunerea în dreptul român a reglementărilor de mediu aferente dreptului Uniunii Europene au creat puternice premise și pentru structurarea unui răspuns penal coerent, adecvat și suficient de energic la ofensiva infracțiunilor de poluare sau de distrugere a mediului.

Din analiza situației existente, rezultă însă două aspecte negative majore, convergente și interdependente. Pe de o parte, o legislație confuză, incompletă și inadecvată domeniului, în permanentă modificare și completare. De altă parte, rezultă o atitudine încă rezervată, exagerat de precaută a organelor de aplicare a legii, de subevaluare a rolului instrumentelor juridice penale de protecție a mediului, care au zădărnicit procesul de structurare și realizare a unui autentic drept românesc penal al mediului.

Evoluțiile la nivelul realităților social-criminologice și necesitatea transpunerii depline – formale și actuale – a exigențelor Directivei 99/2008/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal, precum și alte considerații de ordin teoretico-practic, ne obligă însă la depășirea impasului și relansarea problemei.

 Din această perspectivă, împreună cu Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române și directorul său, prof. univ. dr. Mircea Duțu, fondatorul Școlii românești de drept al mediului, am înțeles să inițiem o primă dezbatere națională asupra problemelor criminalității ecologice și ale protejării mediului  prin dreptul penal.

Impulsul pentru întreprinderea acestui demers a fost declanșat de participarea, în mai 2016, în Aula Universități din București, la deschiderea lucrărilor Conferinței Mondiale a Asociației Internaționale de Drept Penal (AIDP) cu tema „Protecția medului prin dreptul penal”. Faptul că pentru a găzdui această manifestare științifică a fost aleasă capitala României, precum și contribuțiile colegilor noștri la desfășurarea reuniunii au reprezentat o recunoaștere certă și exprimă considerația de care se bucură în plan internațional Școala românească de dreptul mediului. În același timp în România, inadecvările și ineficiența răspunsului legislativ și judiciar în raport cu acestea, deveneau tot mai evidente și nășteau îngrijorări pe măsură.

Această discrepanță evidentă între performanța teoretică și realitățile concrete a fost factorul declanșator al reflecției care ne-a făcut să considerăm că a venit timpul ca protecția mediului prin instrumentele dreptului mediului să devină o realitate și în țara noastră.

Pentru a trece la acțiune, în cooperare cu Institutul de Cercetări Juridice inițiem astăzi o primă dezbatere națională pe tema Apărării mediului și a fondului forestier prin dreptul penal,temă menită să pună față în față reputați specialiști, teoreticieni și practicieni, reprezentanți ai administrației de specialitate, magistrați-procurori și judecători, ai lumii academice și, nu în ultimul rând, ai societății civile ecologiste. Confruntarea de idei și experiențe va genera sinergiile necesare și concluziile care vor reprezenta repere ale discuțiilor și acțiunilor  viitoare.

Din dorința unui demers de substanță și eficient am elaborat și publicat volumul de față consacrat „punerii problemei protecției mediului”, volum pe care îl găsiți printre documentele conferinței. Pe de o parte, volumul conturează în linii ferme cadrul de analiză teoretică, cu reevaluarea specificului de concepere și exprimare a sa la nivelul legislației în vigoare și al reacției concrete judiciare. Pe de altă parte, prezintă concluziile desprinse din activitatea concretă a parchetelor și instanțelor judecătorești în privința infracționalității ecologice, în ultimii cinci ani (2011-2016). Volumul urmărește astfel să ofere teoreticienilor dreptului o perspectivă actualizată asupra acestor infracțiuni, iar practicienilor un instrument de lucru eficace în aplicarea legii.

Fiecare studiu  cuprinde concluzii și propuneri relevante ce merită a fi avute în vedere deopotrivă ca propuneri de lege ferenda și măsuri concrete de perfecționare privind acțiunile de aplicare a legii și eficientizare a răspunderii penal ecologice. Acestea, perfecționate și completate cu propunerile, comentariile și ideile rezultate din dezbateri pot oferi baza adoptării primelor măsuri concrete de sporire a eficienței acțiunii judiciare în materie. Analiza a relevat că rezolvarea acestor probleme privind protecția mediului necesită organizarea unui grup de reflecție asupra următoarelor probleme: elaborarea unui Cod al mediului, care să reglementeze în mod special, într-o concepție unitară, adecvată răspunderea penală pentru vătămările aduse mediului; în practică, crearea unor complete specializate pentru soluționarea cauzelor privind contravențiile și infracțiunile de mediu; organizarea unei baze de date cu jurisprudențaîn materie, a unei rețele de procurori specializați în domeniul mediului la toate nivelurile Ministerului Public; pregătirea de ofițeri de poliție judiciară specializați, elaborarea unor reglementări specifice cu privire la experți și expertiza judiciară în domeniul mediului; reînființarea unor structuri de cercetare științifică și inițierea unor ample studii criminologice la nivel național privind infracționalitatea de mediu în România (cauze, dimensiuni, soluții), în baza cărora să se ofere soluții de reglementare la nivelul dreptului pozitiv.

Cu aceste gânduri, aștept cu speranță și încredere dezbaterile și concluziile reuniunii științifice de astăzi.

În încheiere, mulțumindu-vă pentru faptul de a fi dat curs invitației noastre, vă rog să-mi permiteți să urez succes deplin lucrărilor conferinței.

 

 Prof. univ. dr. Augustin Lazăr
    Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”

Sursa informației

 


Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din cadrul Ministerului Public și Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române organizează conferința națională „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”.

Evenimentul a fost transmis live pe www.univeruljuridic.ro și pe pagina noastră de facebook.

Programul conferinței

930

1000
Primirea participanților
1000

1030
Cuvânt de deschidere• prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Cristina Pașca-Palmer, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
• prof. univ. dr. Mircea Duțu, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române
1030

1100
Pier Luigi Maria Dell’ Osso, Profesor Honoris Causa, Procuror general al republicii în ItaliaRecenta legislație italiană privind mediul înconjurător și infracțiunile specifice prevăzute
1100

1130
Pauza de cafea
1130

1145
Raport general I
Protecția mediului prin dreptul penal: experiențe, inadecvări, și transformări necesare• prof. univ. dr. Mircea Duțu, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române
1145

1215
Raport special I
 

Analiza cauzelor penale având ca obiect în principal soluțiile de renunțare/scoatere de sub urmărirea penală/clasare sau neîncepere a urmăririi penale cu aplicarea unei sancțiuni administrative pentru infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului și Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului

 

• prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

• Elena-Giorgiana Hosu, procuror la Serviciul de îndrumare și control din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

1215

1230
Discuții. Puncte de vedere. Propuneri
1230

1315
Pauza de prânz
1315

1330
Raport general II
Considerații asupra protecției fondului forestier prin dreptul penal• prof. univ. dr. Mircea Duțu, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române
1330

1400
Raport special II
Analiza cauzelor având ca obiect infracțiunile silvice în care s-au pronunțat hotărâri rămase definitive• prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

• Elena-Giorgiana Hosu, procuror la Serviciul de îndrumare și control din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

1400

1430
Discuții. Puncte de vedere. Propuneri
1430

1500
Concluzii generale. Închiderea lucrărilor conferinței
• prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• prof. univ. dr. Mircea Duțu, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române

Lista participanților

Invitat special: Pier Luigi Maria Dell’ Osso, Profesor Honoris Causa, Procuror general al republicii în Italia

NUMELE ȘI PRENUMELEFUNCȚIA
1.Raluca Alexandra PRUNĂMinistrul Justiției
2.Cristiana PAȘCA-PALMERMinistrul Mediului, Apelor și Pădurilor
3.Ioan Dragoș TUDORACHEMinistrul Afacerilor Interne
4.Prof. univ. dr. Elena Simina TĂNĂSESCUConsilier Prezidențial, Administrația Prezidențială, Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională
5.Eduard Raul HELLVIGDirector, Serviciul Român de Informații
6.Iulia Cristina TARCEAJudecător, Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție
7.Valer DORNEANUPreședinte, Curtea Constituțională a României
8.Dr. Dragoș ILIESCUPreședinte, Consiliului Legislativ
9.Bogdan DESPESCUChestor de poliție, Inspector General al Poliției Române
10.Lucia Ana VARGAVicepreședinte, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Camera Deputaților
11.Acad. Ionel Valentin VLADPreședinte, Academia Română
12.Acad. Cristian HERAVicepreședinte, Academia Română
13.Acad.  Mugurel Constantin ISĂRESCUMembru,  Academia Română
14.Acad. Victor GIURGIUMembru, Academia Română
15.Prof. univ. dr.  Mircea DUȚUDirector, Institutul de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu” al Academiei Române
16.Dr. Gheorghe FLOREAPreședinte, Uniunea Națională a Barourilor din România
17.Dr. ing. Romică TOMESCUDirector general, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice
18.Ioan GHERHEȘPreședinte, Agenția Națională pentru Protecția Mediului
19.Bogdan Gheorghe TRIFComisar General,  Garda Națională de Mediu
20.Bucurel Mircea ARONPreședinte, Consiliul Superior al Magistraturii
21.Luminița PALADEVicepreședinte, Consiliul Superior al Magistraturii
22.Florentina GAVADIAMembru, Consiliul Superior al Magistraturii
23.Oana Andrea SCHMIDT-HĂINEALĂMembru, Consiliul Superior al Magistraturii
24.Gheorghe MUSCALUMembru, Consiliul Superior al Magistraturii
25.Bogdan GABORMembru, Consiliul Superior al Magistraturii
26.Prof. univ. dr. Augustin LAZĂRProcuror General, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
27.Laura OPREANPrim-Adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
28.Dimitrie Bogdan LICUAdjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
29.Cornelia Adriana ȘANDRUConsilieri ai Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
30.Ionel SENTEȘ
31.Prof. univ. dr. Ovidiu PREDESCU
32.Laura Codruța KÖVESIProcuror-șef, Direcția Națională Anticorupție
33.Daniel Constantin HORODNICEANUProcuror-șef, Directia de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
34.Daniel ȚICĂUConsilier al procurorului șef al Directiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
35.Cristian Aurel LAZĂRProcuror-șef, Secția de urmărire penală și criminalistică
36.Iuliana NEDELCUProcuror-șef, Secția judiciară
37.Simona BRĂDICEANUProcuror-șef, Secția de resurse umane și documentare
38.General de brigadă magistrat dr.

Gheorghe COSNEANU

Procuror militar șef secție, Secția Parchetelor Militare
39.Sorinela NEAGUProcuror-șef, Serviciul de îndrumare și control
40.Elena Giorgiana HOSUProcuror, Serviciul de îndrumare și control
41.Cornel DECAProcuror-șef, Serviciul teritorial Brașov, Direcția Națională Anticorupție
42.Ilie NARIȚAProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia
43.Carla PETRARUProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
44.Sorin VASILACHEProcuror General,  Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov
45.Cristian Mihai BANProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București
46.Florin Dănuț MAGYARProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj
47.Gigi Valentin ȘTEFANProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța
48.Constantin LĂLOIANUProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova
49.Didina DĂNĂILĂProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați
50.Florin Daniel CĂȘUNEANUProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași
51.Aurel MASCAȘProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea
52.Mihai ALDEAProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești
53.Ionuț BOTNARUProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
54.Daniela Iuliana LĂMĂȘANUProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
55.Otilia ABRAMProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Târgu-Mureș

56.Ion BRAȘOVEANUProcuror General, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara
57.General de brigadă magistrat

Adrian Cornel NICOLAU

Procuror General Militar, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel
[Cum a fost] Conferința națională „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal” was last modified: noiembrie 17th, 2016 by Universul Juridic
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter