Pe 29 martie 2019, la Sucursala Timișoara a Băncii Naționale a României, s-a desfășurat cea de-a opta ediție a Conferinței de Drept Bancar, cu o temă ambițioasă: ”Criptomoneda. O perspectivă juridică”. Conferința a făcut parte din ciclul ”Colocviile juridice ale Băncii Naționale a României”, ajunsă la cea de-a XXIII-a ediție.
Potrivit celor declarate posteveniment de inițiatorul și amfitrionul de facto al conferinței, prof. univ. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, a fost cea mai articulată și mai bine structurată ediție de până acum, un eveniment cu reprezentare națională, care a suscitat o binemeritată atenție din partea celor peste 50 de participanți din întreaga țară.
Au fost invitați să participe, în calitate de intervenienți, profesori de la facultăți de drept și economie, precum și reputați specialiști care își desfășoară activitatea în Banca Națională a României, instituții de credit și societăți de avocatură.
Conferința și-a propus (și a reușit) să discute, din perspectivă juridică, despre criptomonedă, pornind de la premisa că dematerializarea banilor în economiile contemporane este un fenomen ireversibil. Evoluțiile tehnologice, generatoare de schimbări structurale ale comportamentelor sociale și economice, au permis crearea unor instrumente care, îndeplinind funcții similare banilor, tind să se adauge (și chiar să se substituie) monedei clasice.
Instrumentele alternative, constând în seturi de date care circulă în interiorul schemelor de „monedă” virtuală, între membrii acestei comunități, forțează barierele conceptului de monedă. „Monedele” emergente nu reprezintă bani, ci un surogat al acestora, îmbrăcând esențialmente forme incorporale, cărora utilizatorii le atribuie o anumită valoare economică și care, funcțional, pot constitui o alternativă (nemonetară) la monedă.
Explicația acestei tendințe rezidă în avantajele pe care „monedele” emergente le prezintă în raport cu banii. Unele dintre aceste avantaje sunt proprietăți pierdute de formele monetare originare, prin de-corporalizare, și recuperate de „monedele” emergente, altele sunt consecința superiorității lor tehnologice. Anonimatul, securitatea, globalizarea, viteza și costul tranzacțiilor cu instrumente alternative fac ca acestea să creeze o concurență autentică în materie monetară, dar și să genereze serioase provocări. Intervențiile lectorilor au răspuns, în parte, la o întrebare justificată: cum ar trebui să se poziționeze dreptul, în acest context?
Conferința a beneficiat de prezentări consistente, iar lectorii – altfel distinși specialiști în domeniul juridic – s-au ridicat, în mod surprinzător, la un nivel ridicat al înțelegerii provocărilor induse de valul disruptor al noilor tehnologii, între care blockchain și aplicațiile sale, criptomonedele.
Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara și Banca Națională a României organizează, în data de 29 martie 2019, a opta ediție a Conferinței de drept bancar, cu tema „Criptomoneda. O perspectivă juridică”, la Sucursala Timișoara a Băncii Naționale a României.
Conferința face parte din prestigiosul ciclu Colocviile juridice ale Băncii Naționale a României, fiind organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara în colaborare cu Banca Națională a României – Direcția Juridică.
La conferință sunt invitați să participe, în calitate de intervenienți, profesori de la facultăți de drept și economie, precum și reputați specialiști care își desfășoară activitatea în Banca Națională a României, instituții de credit și societăți de avocatură.
Conferința își propune să discute, din perspectivă juridică, despre criptomonedă, pornind de la premisa că dematerializarea banilor în economiile contemporane este un fenomen ireversibil. Evoluțiile tehnologice, generatoare de schimbări structurale ale comportamentelor sociale și economice, au permis crearea unor instrumente care, îndeplinind funcții similare banilor, tind să se adauge (și chiar să se substituie) monedei clasice. Instrumentele alternative, constând în seturi de date care circulă în interiorul schemelor de „monedă” virtuală, între membrii acestei comunități, forțează barierele conceptului de monedă. „Monedele” emergente nu reprezintă bani, ci un surogat al acestora, îmbrăcând esențialmente forme incorporale, cărora utilizatorii le atribuie o anumită valoare economică și care, funcțional, pot constitui o alternativă (nemonetară) la monedă. Explicația acestei tendințe rezidă în avantajele pe care „monedele” emergente le prezintă în raport cu banii. Unele dintre aceste avantaje sunt proprietăți pierdute de formele monetare originare, prin de- corporalizare, și recuperate de „monedele” emergente, altele sunt consecința superiorității lor tehnologice. Anonimatul, securitatea, globalizarea, viteza și costul tranzacțiilor cu instrumente alternative fac ca acestea să creeze o concurență autentică în materie monetară, dar și să genereze serioase provocări. Cum ar trebui să se poziționeze dreptul, în acest context?
Conferința se adresează atât juriștilor specializați în materie bancară (avocați, magistrați, consilieri juridici, notari publici, executori judecătorești etc.), cât și altor specialiști interesați de problematica abordată.
Această manifestare se desfășoară sub egida științifică a Asociației Europene pentru Drept Bancar și Financiar (AEDBF) și este susținută financiar de Banca Comercială Română.
Programul conferinței
09:00-09:30: Înregistrarea participanților
09:30-10:00: Deschiderea conferinței
Alexandru Păunescu, Directorul Direcției Juridice, Banca Națională a României Prof.univ.dr. Lucian Bercea, Decanul Facultății de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
10:00-11:30: Sesiunea I
Alexandru Nicolae Păunescu, Director, Direcția Juridică, Banca Națională a României
„Criptomoneda – viitorul sistemului bancar?”
Conf. univ. dr. Radu Rizoiu, Facultatea de Drept, Universitatea din București
„Dincolo de bine și rău: Este criptomoneda bun(ă la ceva)?”
Prof. univ. dr. Răzvan Dincă, Prodecan, Facultatea de Drept, Universitatea din București
„Moneda virtuală, o piatră de încercare a clasificării obligațiilor în funcție de obiect”
11:30-12:00: Pauză de cafea
12:00-13:30: Sesiunea a II-a
Asist. univ. dr. Cristian Paziuc, Facultatea de Drept, Universitatea din București
„Validitatea actelor privind criptomoneda: despre criptomonedă ca obiect al prestației”
Asist. univ. dr. Vladimir Diaconiță, Facultatea de Drept, Universitatea din București
„Caracterul aleatoriu sau comutativ al contractelor privind criptomoneda”
Lect. univ. dr. Sergiu Golub, Facultatea de Drept, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj- Napoca
„Încercare de analiză de lege lata a operațiunilor cu criptomonede în arealul juridic românesc”
13:30-14:30 : Prânz
14:30-16:00: Sesiunea a III-a
Mihai Selegean, Directorul Direcției Juridice, Banca Română de Dezvoltare BRD- GSG
„Există intimitate într-o rețea de blocuri/noduri interconectate (blockchain)?”
Prof. univ. dr. Lucian Săuleanu, dr. Răzvan Scafeș, Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova
„Necesitatea implementării unor mecanisme juridice de protecție a consumatorilor utilizatori ai criptomonedelor”
Sergiu Negreanu, Avocat senior, Țuca, Zbârcea & Asociații
„Criptomoneda: mijloc de plată sau valoare mobiliară?”
16:00-16:30: Pauză de cafea
16:30-18:00: Sesiunea a IV-a
Prof. univ. dr. Radu N. Catană, asist. univ. drd. Ionuț Șumandea, Facultatea de Drept, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
„Blockchain și guvernanța corporativă”
Dr. Rainer Kulms, Max Planck Institute for Comparative and International Private Law in Hamburg
„Blockchain Developments beyond Cryptocurrencies?”
Prof. univ. dr. Lucian Bercea, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timișoara
„Money, e-money, B-money… O comparație concluzivă”
