Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (NCP, L. nr. 47/1992)

10 aug. 2020
Vizualizari: 887
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 312/2020

L. nr. 47/1992: art. 2, art. 29 alin. (1)-(3); NCP: art. 336 alin. (2)

Din analiza coroborată a textului de lege criticat și a motivelor invocate de către recurent în cererea de sesizare a Curții Constituționale, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, nefiind îndeplinită una dintre cerințele de admisibilitate expres prevăzute de lege.

Astfel, din economia dispozițiilor Legii nr. 47/1992, rezultă că sesizarea instanței de contencios constituțional în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori implică examinarea prealabilă a următoarelor exigențe de admisibilitate cumulativ prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din lege:

– calitatea de parte în proces a autorului excepției;

– identificarea exactă a normei/normelor legale criticate, dar și a măsurii în care legea sau ordonanța în care sunt inserate se află în vigoare la data soluționării cererii; sub acest aspect, se impune observația că indicarea explicită a textului normativ criticat este o condiție absolut necesară în etapa evaluării admisibilității cererii, numai astfel putându-se determina obiectul excepției de neconstituționalitate, dar și existența legăturii dintre norma criticată și soluția ce ar putea fi dată cauzei în care partea a înțeles să uzeze de mijlocul procedural al excepției;

– existența unei legături dintre norma legală criticată și soluția ce ar putea fi dată în cauza respectivă, indiferent de faza litigiului; fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, „legătura cu soluționarea cauzei” poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a „aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate” (mutatis mutandis, decizia nr. 591/21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în MO nr. 916/16.12.2014);

– verificarea deciziilor pronunțate anterior de către Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea acelei dispoziții legale, pentru a exclude o eventuală inadmisibilitate a cererii ca efect al constatării neconstituționalității normei criticate printr-o decizie precedentă.

Înalta Curte constată că, dacă evaluarea primelor două și a ultimei condiții dintre cele patru anterior enunțate implică un examen preponderent formal, cea de-a treia cerință cumulativă reclamă, în anumite cazuri, o evaluare mai amănunțită, ce nu se circumscrie în totalitate limitelor unei abordări pur formale a chestiunii admisibilității cererii de sesizare.

O atare evaluare nu contravine dispozițiilor art. 2 ori art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Curtea Constituțională este unica autoritate competentă să supună controlului de constituționalitate actele normative prevăzute de art. 2 alin. (1) din legea specială.

Încheierea de sesizare a Curții Constituționale are însă valențele unui act procedural prin care sunt definite limitele învestirii autorității de jurisdicție constituțională. În întocmirea unui astfel de act procedural, instanța de judecată în fața căreia a fost invocată excepția are, potrivit legii, nu doar competența, ci și responsabilitatea corelativă de a cenzura eventualele susțineri ale autorului excepției și, în mod subsecvent, de a fixa limitele sesizării autorității de jurisdicție constituțională, în strictă conformitate cu dispozițiile legii pertinente, dar și cu specificul cauzei.

În aceste coordonate de principiu, raportându-se la particularitățile cauzei, Înalta Curte constată că susținerile recurentului nu au o legătură indisolubilă cu soluționarea cauzei întrucât criticile aduse textului a cărui neconstituționalitate se solicită privesc modalitatea de interpretare și aplicare a acestuia, această prerogativă revenind instanței învestite cu soluționarea cauzei și nu instanței de control constituțional.

Astfel, așa cum în mod corect a reținut Curtea de Apel Timișoara, criticile aduse privind dispozițiile a căror constituționalitate se contestă prin excepția invocată, respectiv sintagma „cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive”, cuprinsă la art. 336 alin. (2) C. pen., vizează interpretarea legii.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În acest sens, recurentul în motivarea excepției de neconstituționalitate a susținut că persoana trebuie să fie sub efectul efectiv al acestor substanțe psihotrope, adică să îi fie afectată capacitatea psihică și/sau capacitatea de a conduce vehicule pentru a fi îndeplinite condițiile de incriminare prev. de art. 336 alin. (2) C. pen., și nu în sensul că simpla prezență în corp a unor urme de substanțe psihoactive întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute la art. 336 alin. (2) C. pen. Or, această critică nu reprezintă o problemă de neconsituționalitate, așa cum s-a susținut de către apărătorul ales al recurentului, ci reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii care nu intră în sfera de atribuții a Curții Constituționale, ci a instanței pe rolul căreia se află cauza dedusă judecății.

În ceea ce privește Deciziile Curții Constituționale invocate de către de apărătorul ales al recurentului în susținerea cererii, respectiv Deciziile nr. 138/2017 și 101/2019 ale Curții Constituționale a României, instanța constată că, prin decizia nr. 138 din 14 martie 2017, Curtea Constituțională a analizat neconstituționalitatea acestui text întrucât nu se prevedea un nivel minim al concentrației de substanțe psihoactive în organism, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de instanța de judecată și constatând că dispozițiile art. 336 alin. (2) din C. pen. sunt constituționale în raport cu criticile formulate. De asemenea, în cea de-a doua decizie a Curții Constituționale invocată, respectiv nr. 101/2019, s-a făcut referire în motivarea excepției și la aspecte ce țin de probatoriul care ar putea fi administrat în astfel de cauze. Mai mult, în cuprinsul acestei decizii, paragrafele 21-24 prezintă relevanță raportat la problema supusă dezbaterii fiind analizată infracțiunea prev. de art. 336 alin. (2) C. pen.

Înalta Curte arată că decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură să producă un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, ceea ce presupune, pe de o parte existența unei legături directe între norma contestată și soluția ce urmează a se da în cauză, iar pe de altă parte, rolul concret pe care îl va avea decizia Curții Constituționale în proces, aceasta trebuind să aibă efecte asupra conținutului hotărârii judecătorului.

Astfel, sub aspectul legăturii dispozițiilor criticate cu soluționarea cauzei de față – exigențe stipulate de art. 29 alin. (1) teza a II- a din Legea nr. 47/1992, modificată, se constată faptul că nu este îndeplinită această condiție.

În consecință, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul formulat în cauză și va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe (NCP, L. nr. 47/1992) was last modified: august 10th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.