Conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate

• Constituția României: art. 1 alin. (3) şi 5)
• Constituţia României: art. 16 alin. (1)
• Legea nr. 47/1992: art. 29
• NCP: art. 275 alin. (2)
• NCP: art. 335 alin. (2)

Prin Sentința penală nr. 976 din data de 7.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Sighetu Marmației, în temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) coroborat cu art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare;

– conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) coroborat cu art. 374 alin. (4) și art. 375 C. proc. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare.

S-a constatat că, prin sentința penală nr. 930/30.10.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2019, definitivă la data de 3.12.2019, inculpatului, în baza acordului de recunoaștere a vinovăției, i s-a aplicat pedeapsa închisorii de 4 luni, care a fost amânată, în baza art. 83 – 84 C. pen., pentru că la data de 9.06.2018 a condus pe drumurile publice un vehicul fără a deține permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 88 alin. (3) C. pen., s-a dispus revocarea amânării aplicării pedepsei de 4 luni închisoare și s-a dispus executarea acesteia.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 337 din 25 mai 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

După cum prevăd dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, modificată și republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, se constată că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, întrucât instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.

Astfel, alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede condiții privind atât obiectul excepției de neconstituționalitate – respectiv legi sau ordonanțe în vigoare sau dispoziții în vigoare ori asemenea acte normative – cât și o condiție relativă la existența unei legături între norma atacată sub aspectul constituționalității și obiectul cauzei, cu soluționarea căreia a fost învestită instanța, în fața căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate.

Dispozițiile alin. (2) și (3) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 cuprind alte două condiții de admisibilitate ale excepțiilor de neconstituționalitate, vizând titularul dreptului de a invoca o asemenea excepție (părțile, procurorul sau instanța din oficiu) și nepronunțarea anterioară a unei decizii privind neconstituționalitatea acelorași reglementări de către Curtea Constituțională.

Însă, verificarea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992 nu trebuie să se realizeze formal. În cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, și corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Recurentul A. a considerat că, soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (2) C. pen. generează discriminări, fără a exista o motivare obiectivă și rațională care să le justifice, din moment ce Curtea Constituțională a arătat, prin Decizia nr. 224/2017, că nu poate fi acceptat ca o persoană care nu posedă permis de conducere să nu fie sancționată penal, iar o persoană care posedă acest permis, are îndemânare de a conduce pe drumurile publice, dar se află în situațiile prevăzute de alin. (2), să fie sancționată.

Înalta Curte constată, că, deși recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) C. proc. pen.., în realitate, motivele prezentate în susținerea acesteia reliefează interpretarea de către acesta a considerentelor deciziei nr. 224/2017 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 9 iunie 2017, prin care s-a statuat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din C. pen., care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituțională.

Prin considerentele deciziei de contencios constituțional s-a arătat că: omisiunea includerii tractoarelor agricole și forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din C. pen. echivalează cu dezincriminarea faptei de conducere a unui asemenea vehicul pe drumurile publice, fără a deține permis de conducere. Or, dacă asemenea fapte nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de C. pen., precum statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice și a siguranței publice, drepturile și libertățile cetățenilor, respectarea Constituției și a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme (paragraful 33).

Astfel, numai în aparență există o legătură între excepția de neconstituționalitate ridicată și soluționarea cauzei deoarece, chiar dacă obiectul excepției de neconstituționalitate este reprezentat de dispozițiile art. 335 alin. (2) C. proc. pen.. (infracțiune pentru care a fost condamnat în primă instanță), despre care recurentul a menționat că intră în conflict cu art. 16 alin. (1) din Constituție, problema reală pusă în discuție rezidă în lipsa intervenției legiuitorului pentru punerea în acord a dispozițiilor art. 335 alin. (1) C. pen., constatat neconstituțional prin decizia mai sus enunțată, cu prevederile Constituției, așa cum, în mod corect, a constatat și instanța de apel, în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sesizarea instanței de control constituțional cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) C. pen., pentru motivele indicate de recurent, nu poate produce un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța pe fondul cauzei în care recurentul are calitatea de inculpat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii penale din data de 7.04.2022 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 335 alin. (2) din C. pen.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.