Condițiile cererii de recurs. Încălcarea unuia dintre efectele fundamentale ale hotărârii judecătoreşti (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 402/2019

NCPC: art. 470 alin. (5), art. 486 alin. (1), art. 487 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 8

Potrivit art. 486 alin. (1) C. proc. civ. cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reședința, denumirea, sediul părților, precum și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.

Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ. „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile și în recurs”, adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

În cauză, în memoriul de recurs, reclamanții fac o amplă prezentare a situație de fapt și își justifică interesul promovării cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.

Înalta Curte constată că, în cuprinsul criticilor, reclamanții nu arată care ar fi greșeala curții de apel, nu indică norma de drept aplicată greșit, prin raportare la temeiul de drept al recursului, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și nu critică reținerea instanței de apel, în sensul că limitelor competenței Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor ar fi fost dezlegate prin Decizia intermediară nr. 860/24.10.2017, care este motivul respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Înalta Curte constată că instanța de apel a respins cererea reclamanților de sesizare a Curții Constituționale întrucât nu poate face o nouă evaluare a aspectelor deja soluționate prin decizia intermediară; o soluție contrară determinând încălcarea unuia dintre efectele fundamentale ale hotărârii judecătorești, respectiv autoritatea de lucru judecat.

Or, se constată că reclamanții nu au criticat aceste aspecte, ci au făcut ample referiri la situația de fapt dedusă judecății, precum și la excepția de neconstituționalitate invocată, dar aceste critici nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cu privire la motivarea recursului, întrucât nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanți.

Sursa informației: www.scj.ro.