Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs. Determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de lege

• NCPC: art. 274 alin. (1)
• NCPC: art. 302^1 alin. (1) lit. c)
• NCPC: art. 304 pct. 11
• O.U.G. nr. 138/2000: art. I pct. 112
• VCPC: art. 304 pct. 1 - 9

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. x/2012, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1.500.000 USD, cu titlu de daune morale, obligarea pârâtului C. la plata sumei de 643.310 USD, cu titlu de daune morale, precum și obligarea, în solidar, a pârâților B. și C. la plata sumei 150.000 euro, cu titlu de daune materiale, pentru prejudiciul cauzat prin afirmațiile făcute de primul pârât și, respectiv, preluate și publicate de cel de al doilea pârât, împreună cu propriile afirmații, într-un articol din ziarul Adevărul din data de 16 octombrie 2012. S-a solicitat obligarea pârâților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1925 din 30 octombrie 2019)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

La termenul de la 17 octombrie 2019, în ședință publică, Înalta Curte a pus în discuția părților excepția nulității recursului, invocată de intimatul A., pe care o va admite, pentru următoarele considerente:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 304 pct. 1 – 9 C. proc. civ. 1865.

Prin exercitarea recursului se urmărește realizarea controlului de legalitate al hotărârii recurate, astfel că, spre deosebire de calea ordinară de atac a apelului, care este devolutivă, în recurs, părțile sunt obligate a-și conforma conduita procesuală la dispozițiile anterior invocate.

Instanța de recurs nu poate verifica modul în care instanțele de fond au analizat și apreciat probatoriile administrate, cu consecința statuării cu privire la săvârșirea de către acestea a unei greșeli de fapt, întrucât o astfel de verificare era permisă numai în cadrul motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 11 C. proc. civ., care însă au fost abrogate prin art. I pct. 112 din O.U.G. nr. 138/2000.

Potrivit art. 302^1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.. Per a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor într-unul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

Prin exercitarea recursului se urmărește realizarea controlului de legalitate al hotărârii recurate, astfel că, spre deosebire de calea ordinară de atac, care este devolutivă, în recurs părțile sunt obligate a-și conforma conduita procesuală dispozițiilor imperative anterior invocate.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 din C. proc. civ. ori susceptibile de o astfel de încadrare juridică, întrucât în calea extraordinară de atac a recursului nu are loc o devoluare a fondului, această cale de atac putând fi exercitată în condițiile expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ. prin dispoziții speciale, de strică interpretare.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauza dedusă judecății, deși recurentul a indicat prin memoriul de recurs motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., din dezvoltarea criticilor formulate nu rezultă niciun element care să se subsumeze ipotezelor reglementate de acestea.

Astfel, dezvoltarea criticilor formulate nu permite încadrarea recursului în motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., care vizează nemotivarea hotărârii sau faptul că aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii și nici în cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care reglementează pronunțarea acesteia cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Aceasta deoarece, nemulțumirea exprimată de recurent vizează exclusiv greșita stabilire de către instanță a situației de fapt, raportat la probele administrate.

În cuprinsul memoriului de recurs cu care a învestit Înalta Curte, nu se găsește nicio critică concretă privind faptul că hotărârea ar fi nemotivată, ar cuprinde motive contradictorii sau total străine de natura cauzei, după cum nu se critică și nu se arată în concret cum ar fi realizat instanța de apel (în rejudecare după casare) aplicarea greșită a legii, recurentul neindicând care principii sau norme de drept substanțial ar fi fost greșit aplicate în cauză.

Dimpotrivă, ceea ce critică recurentul se referă la modul de interpretare a probelor de către instanța de apel – înscrisuri și depoziții ale martorilor, a înlăturării unor probe și a coroborării acestora, motive care tind la restabilirea situației de fapt, prin reaprecierea probelor.

Recurentul a invocat încălcarea de către instanța de apel a art. 10 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, însă nu a arătat, concret, în ce constă această încălcare, susținerile sale vizând, de asemenea, modul de interpretare a probelor administrate.

Solicitarea recurentului de a se constata, ca și în cazul pârâtului C., că beneficiază de protecția art. 10 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, prin prisma faptului că afirmațiile sale provin de la o sursă autorizată, ignoră faptul că această problemă a fost tranșată în decizia de casare pronunțată în primul ciclu procesual, în sensul că pârâtul B. nu este ziarist, nefiind necesară în privința sa jurisprudența CEDO cu referire la specificitatea activității presei.

Ca atare, reținând că în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel și constatând că memoriul de recurs nu conține critici propriu-zise, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs.

Pe cale de consecință, reținând că recursul nu este motivat conform cazurilor prevăzute în art. 304 C. proc. civ. și nici nu există motive care să poată fi examinate și din oficiu, Înalta Curte urmează să constate nulitatea recursului, conform art. 302^1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. coroborat cu art. 306 alin. (3) din același cod.

În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., recurentul pârât B. va fi obligat să plătească intimatului reclamant A. suma de 8.478,80 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Sursa informației: www.scj.ro.