Concluziile întâlnirii asociațiilor profesionale ale magistraților cu ministrul Justiției, dl Florin Iordache

12 ian. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1384

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Asociațiile profesionale ale magistraților au avut o întâlnire cu dl Florin Iordache, noul ministru al Justiției, în data de 10 ianuarie 2017 pentru a discuta subiecte de interes comun privind problemele curente cu care se confruntă sistemul judiciar și implementarea unor soluții pentru îmbunătățirea actului de justiție.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au susținut necesitatea implementării soluțiilor enumerate în „Memorandumul privind Justiția“, document programatic ce prezintă o serie de soluții principale pentru îmbunătățirea sistemului judiciar. Memorandumul a fost votat de majoritatea covârșitoare a adunărilor generale ale judecătorilor în perioada septembrie-octombrie 2016.

Conferintele lunii noiembrie
”

Un subiect asupra căruia s-a convenit a fost necesitatea aplicării de îndată a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obligă Ministerul Justiției la eliminarea inechităților salariale din sistemul judiciar.

Participanții au agreat, de asemenea, reluarea discuțiilor atât în ceea ce privește modificarea Legilor Justiției, cât și necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, magistrații urmând a trimite Ministerului Justiției propuneri concrete în acest scop.

Un alt punct important în discuție a fost legat de găsirea de soluții practice pentru degrevarea instanțelor de judecată, prin luarea unor măsuri care să aibă ca rezultat scăderea numărului de dosare.

UNJR a susținut necesitatea reglementării acțiunilor colective, ca o măsură ce ar avea un efect important atât în ceea ce privește degrevarea instanțelor, cât și eliminarea practicii neunitare, urmând a trimite Ministerului Justiției o propunere legislativă cu acest obiect.

Un alt subiect pe agenda de discuții a ținut de răspunderea magistraților. AMR și UNJR au susținut că orice discuție pe această temă trebuie să pornească de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa susținută în mod repetat în spațiul public, referitoare la faptul că nu ar exista o răspundere a magistraților, fiind nefondată.

AMR a subliniat că, în ceea ce privește răspunderea penală, magistraților li se aplică același Cod penal ca oricărui cetățean. Magistrații condamnați pentru corupție au primit pedepse ridicate, fapt ce relevă pe deplin că magistrații răspund pentru faptele lor.

În ceea ce privește răspunderea disciplinară a magistraților, aceasta este pe larg reglementată în Legea privind statutul magistraților, art. 99 din Legea 303/2004 prevăzând nu mai puțin de 21 de abateri disciplinare, între care și exercitarea funcției cu rea-credință și gravă neglijență.

Răspunderea pentru erori judiciare este reglementată prin Constituție, Legea 303/2004 și Codul civil, acesta fiind contextul legal în care sunt prevăzute norme privind răspunderea civilă (materială) a magistraților.

În același context, judecătorii au subliniat că folosirea răspunderii penale sub forma anchetării judecătorilor pentru soluțiile date, fără ca aceștia să fie acuzați și de fapte de corupție, pune în pericol independența judecătorilor, iar această problemă trebuie analizată cu atenție.

Referitor la necesitatea îmbunătățirii activității Inspecției Judiciare și a legislației în materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescripție, subiectul urmează a fi discutat în cadrul dezbaterilor pe Legile Justiției.

În cadrul întâlnirii s-a mai discutat și despre o lege a amnistiei și grațierii. UNJR și AMR au subliniat că amnistia și grațierea sunt două instituții diferite, cu meniri diferite și efecte diferite.

Astfel, dacă grațierea are ca efect „iertarea de pedeapsă” și este folosită, într-adevăr, și ca soluție în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice.

Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal și șterge consecințele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracțiuni, la schimbarea unor regimuri politice când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor.

Ca atare, este evident că justificarea aministiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals și folosit periculos în acest context, astfel încât asociațiile resping categoric o astfel de măsură.

În ceea ce privește o eventuală grațiere, însă, măsura este justificată de supra-aglomerarea și condițiile inumane din penitenciare, lucru evidențiat de repetatele condamnări la CEDO.

În opinia UNJR și AMR, o eventuală lege de grațiere trebuie să vizeze doar infracțiuni cu un redus grad de pericol social și care să excludă infracțiunile de corupție. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a grațierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale și raționale.

De asemenea, în cadrul întâlnirii reprezentanții celor două asociații au subliniat eforturile și demersurile făcute începând cu 2015 pentru a se lămuri problema implicării serviciilor secrete în justiție.

Punctual, în ceea ce privește verificările făcute de CSAT ale declarațiilor date pe proprie răspundere de magistrați că nu sunt ofițeri acoperiți, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații, asociațiile au subliniat că aceste verificări trebuie să aibă loc efectiv, iar metodologia să fie publică. În cazul în care CSAT nu poate oferi garanții cu privire la modul efectiv de verificare a declarațiilor magistraților, se impune o modificare legislativă în acest domeniu.

La întâlnirea cu ministrul Justiției, Florin Iordache, au participat, din partea magistraților, judecător Andreea Ciucă – președintele interimar al AMR –, judecător Mariana Croitoru – membru în Consiliul Director al AMR –, judecător Mădălina Afrasinie, judecător Dana Gîrbovan – președintele UNJR –, Iulia Craiu – membru în Consiliul Director al UNJR –, procuror Constantin Sima – președintele Asociației Procurorilor din România (APR).

Sursa informației

Concluziile întâlnirii asociațiilor profesionale ale magistraților cu ministrul Justiției, dl Florin Iordache was last modified: ianuarie 12th, 2017 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter