Comunicat al asociațiilor profesionale ale magistraților după întâlnirea de la Guvern referitor la modificarea legilor justiției
Potrivit site-ului oficial (www.forumuljudecatorilor.ro), Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, având în vedere declarațiile ministrului justiției, au emis un comunicat cu privire la modificarea adusă legilor justiției.
În respectivul comunicat se subliniază faptul că la întâlnirea de la Guvern din 25 februarie 2019, nu au fost invitați – sau, cel puțin, nu au participat – Președintele ÎCCJ – în calitatea sa de reprezentant legal al puterii judecătorești și nici Procurorul General al PÎCCJ. A fost prezent, în schimb, procurorul-șef al Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, probabil în virtutea calității conferite de O.U.G. nr. 7/2019 de ultim „procuror ierarhic superior”.
De asemenea, sunt enumerate câteva dintre aspectele care pot avea efect negativ asupra independenței justiției.
– Propunerea de a adopta un „memorandum” pentru a acorda Consiliului Superior al Magistraturii un termen rezonabil în vederea emiterii avizelor nu este suficientă, deoarece acesta ar constitui cel mult un act infralegal, de „bune practici”, fără garanții reale și eficiente în caz de nerespectare, în timp ce adunările generale s-au pronunțat cu privire la solicitarea de a se iniția procedurile legislative, de către titularii în drept (inclusiv Guvernul României), în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiționarea expresă și imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanțe de urgență în domeniul legilor justiției și al legislației penale de acel termen rezonabil;
– Nemulțumirile corpului profesional al magistraților vizează insăși existența Secției speciale pentru Investigrarea Infracțiunilor din Justiție, nu doar reglarea gravitării sale în afara orbitei sistemului judiciar tradițional, care a presupus competente partajate și respectarea principiului limitărilor și al echilibrelor („checks and balances”);
– Graba de a interzice delegarea în funcțiile de conducere la parchete pe o perioadă mai lungă de 45 de zile, ce ar putea conduce la blocaje instituționale (vacantarea funcției putând fi generată de deces, boală sau demisie etc.), este îndoielnică, în condițiile în care, spre exemplu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii își conservă funcția de conducere la Curtea de Apel Bucuresti, determinând un lanț de delegări în funcțiile de conducere de mai bine de doi ani (un vicepreședinte este delegat președintele instantei, un președinte de secție este delegat vicepreședinte, alți doi judecători sunt delegați președinți la secțiile de contencios administrativ de la care provine cel din urmă).
– În ceea ce privește reintroducerea drept cauză de eliberare din funcție a „neîndeplinirii condițiilor privind buna reputație”, din Nota de fundamentare a O.U.G. nr. 7/2019 lipsesc argumente relevante, deși erau necesare pentru a motiva de ce se revine asupra soluției legislative adoptate de Parlamentul României chiar în anul 2018, având la bază chiar lipsa de claritate a noțiunii în cauză.
– Necesitatea amânării sau a modificării unor dispoziții referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, concursul de admitere în magistratură, formarea inițială a auditorilor de justiție, stagiul judecătorilor și procurorilor, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor, concursul de promovare în funcții de execuție și de numire în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor sau concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost aparent însușită de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, care a avut un mandat expres din partea organismului colegial pentru a solicita abrogarea ordonanței, cu excepția unor dispoziții vizând admiterea la INM și promovarea la ÎCCJ.
Pentru a vedea conținutul integral al comunicatului, vizitați site-ul oficial (www.forumuljudecatorilor.ro).
