Complicitate la infracţiunea de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum. Solicitare privind reţinerea unei alte situaţii de fapt

19 aug. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 97
  • Legea nr. 187/2012: art. 75 pct. 7
  • Legea nr. 3/2000: art. 54
  • NCP: art. 367 alin. (1)
  • NCP: art. 386 alin. (1)
  • NCP: art. 392
  • NCP: art. 44
  • NCP: art. 48
  • NCP: art. 5
  • NCPP: art. 16 lit. b)
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 438 alin. (1) pct. 7
  • NCPP: art. 448 alin. (1) pct. 1

Inculpatul B., reprezentant al KK. București, a organizat o acțiune de mobilizare a electoratului la nivelul județului Cluj prin persuadarea alegătorilor în exercitarea dreptului la vot în schimbul unor foloase materiale constând în bani, mâncare și băutură.

Pentru a realiza activitatea infracțională, inculpatul B. a apelat la sprijinul inculpaților C., D., F., G. pe care i-a adus în acest scop din București, precum și la inculpatul A., cunoscut în mediul interlop local din Cluj Napoca, cu sprijinul cărora a contactat lideri ai unor comunități de etnie rromă, populate de persoane lipsite de resurse financiare, pe care să-i capaciteze în exercitarea dreptului la vot în contra unor sume de bani.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 2/RC din 9 ianuarie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin intermediul căreia este analizată conformitatea hotărârilor definitive cu regulile de drept prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege, care vizează exclusiv legalitatea hotărârii.

Ca atare, motivele de casare invocate de recurent trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., se observă că acesta este incident dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiței s-a reținut că „dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. exclud în totalitate din sfera de cenzură a Înaltei Curți de Casație și Justiție modificarea situației de fapt, în acest stadiu putându-se analiza doar dacă faptele, astfel cum au fost reținute de către instanța de apel, sunt prevăzute ca infracțiuni, dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc – din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului”. (decizia nr. 350/RC/2015 – Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, www.scj.ro)

De asemenea, s-a statuat că „dispozițiile prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. nu permit o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator și stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, examinarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt neputând fi cenzurate în nici un fel.

(…) verificările pe care instanța de recurs în casație le face din perspectiva noțiunii de faptă care nu este prevăzută de legea penală, vizează atât incriminarea abstractă, respectiv dacă conduita este prevăzută de vreo normă de incriminare, cât și condițiile de tipicitate obiectivă, respectiv identitatea dintre conduita propriu zisă și elementele de conținut ale incriminării sub aspectul laturii obiective (nu însă și în ceea ce privește latura subiectivă, lipsa de tipicitate subiectivă constituind o teză distinctă prevăzută în art. 16 lit. b) și care nu a fost preluată de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.)” (decizia nr. 78/RC/2015 – Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, www.scj.ro).

Totodată, s-a reținut că acest caz de casare vizează „acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv)” (decizia nr. 442/RC/2017 – Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, www.scj.ro).

Așadar, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte poate analiza dacă faptele, astfel cum au fost reținute prin decizia recurată corespund tiparului de incriminare al infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A..

Analizând motivele invocate de inculpatul A., Înalta Curte constată că, în concret, criticile aduse hotărârii recurate nu se circumscriu, decât în parte, cazului de casare invocat.

Astfel, se observă că susținerile inculpatului în sensul că activitatea sa a constat doar în promisiunea unor bani sau bunuri, a căror remitere, dacă a existat, a avut loc după momentul închiderii urnelor de votare, respectiv că acesta și celalalte persoane cu privire la care s-a reținut că făceau parte din grupul infracțional nu se cunoșteau între ei și nici nu efectuau fiecare activități determinate dinainte în cadrul grupului, pornesc de la contestarea situației de fapt, solicitându-se o reapreciere a probatoriului cu consecința reținerii unei alte baze factuale.

Or, așa cum s-a menționat anterior, aceste aspecte exced controlului instanței de recurs în casație, reanalizarea situației de fapt și reevaluarea materialului probator neputând fi circumscrise cazului de casare invocat, care permite verificarea hotărârii exclusiv în drept, din perspectiva concordanței între starea de fapt reținută de instanța de apel și conținutul normei de incriminare stabilit la încadrarea juridică.

Prin urmare, nu pot fi cenzurate de Înalta Curte, în această cale extraordinară de atac, starea de fapt reținută prin decizia recurată ori concordanța acesteia cu probele administrate, limitarea obiectului recursului în casație la situațiile de drept strict prevăzute de lege excluzând rejudecarea unei cauze pentru a treia oară, în parametrii în care a avut loc judecata în fond și apel.

Examinând, în continuare, susținerile recurentului care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. (aspectele privind dezincriminarea infracțiunii și inexistența faptei), Înalta Curte constată, în ceea ce privește infracțiunea de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, că la data săvârșirii acesteia de către inculpatul A. era în vigoare art. 54 din Legea nr. 3/2000, care prevedea că promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Dispozițiile anterior menționate au fost abrogate expres prin art. 75 pct. 7 din Legea nr. 187/2012, întrucât au fost preluate, cu unele modificări, de art. 392 C. pen. care incriminează faptele săvârșite în legătură cu un referendum, text ce trimite la dispozițiile art. 386 alin. (1) C. pen. privind coruperea alegătorilor.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Astfel, potrivit art. 386 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de corupere a alegătorilor, oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar conform art. 392 C. pen., dispozițiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător și în cazul faptelor săvârșite cu prilejul unui referendum.

În ceea ce privește art. 392 C. pen., pentru a evita paralelismele în reglementare, legiuitorul a folosit tehnica legislativă a normei incomplete, iar, pentru a-i întregi conținutul, a făcut trimitere la norma de incriminare cuprinsă în art. 386 C. pen., extinzând incidența acesteia din urmă la faptele săvârșite cu prilejul unui referendum. Așadar, dispozițiile art. 392 C. pen. preiau conținutul constitutiv (latura obiectivă și latura subiectivă) al infracțiunii reglementate de art. 386 C. pen.

Prin urmare, se observă că, față de vechea reglementare, noul C. pen. nu menține modalitatea „promisiunii”, reduce maximul special al pedepsei principale a închisorii de la 5 ani la 3 ani și introduce aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi.

Ca atare, având în vedere că legiuitorul nu a preluat, în noua reglementare, verbum regens al infracțiunii prevăzute de art. 54 din Legea nr. 3/2000 în întregul său, lipsind varianta promiterii, elementul material al laturii obiective a infracțiunii de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, constă, potrivit C. pen., în oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase. Oferirea presupune ca banii, bunurile sau alte foloase să fie propuse, indicate alegătorului, în vederea îndeplinirii scopului descris în textul legal, iar darea presupune remiterea efectivă a acestora. Dacă oferta este urmată imediat de predarea, înmânarea efectivă a bunurilor, elementul material al infracțiunii va fi realizat sub forma dării.

De asemenea, se constată că oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase trebuie să se producă doar în scopul special de a determina exercitarea sau neexercitarea dreptului de vot în legătură cu aspectul pus în discuție în cadrul referendumului. Prin urmare, scopul reprezintă un element care condiționează existența infracțiunii de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, întreaga activitate infracțională a inculpatului trebuind să se circumscrie finalității urmărite de acesta. În acest sens, trebuie precizat totuși, că obținerea votului nu condiționează săvârșirea infracțiunii. Cu alte cuvinte, activitatea infracțională va continua să fie sancționată chiar dacă oferirea sumei de bani, a bunurilor sau a altor foloase nu a fost suficientă pentru a determina alegătorul să acționeze în sensul dorit sau chiar dacă acesta, convins inițial, a adoptat ulterior o altă conduită.

Totodată, Înalta Curte reține că fapta poate fi comisă până cel mai târziu în ziua referendumului, până la închiderea urnelor, întrucât ulterior acestui moment scopul special urmărit de autor nu mai poate fi atins. În situația în care se reține, însă, elementul material constând în oferire (caz în care bunurile sunt remise ulterior), banii, bunurile sau alte foloase pot fi predate efectiv inclusiv în ziua referendumului, după închiderea urnelor, întrucât fapta se consumă la momentul realizării elementului material, respectiv la momentul oferirii foloaselor, nu la momentul remiterii acestora.

În concluzie, infracțiunea de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum se consumă la momentul săvârșirii uneia dintre modalitățile alternative prevăzute de textul de incriminare, respectiv oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, în scopul de a determina exercitarea sau neexercitarea dreptului de vot în legătură cu aspectul pus în discuție în cadrul referendumului.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că prin decizia penală nr. 608/A din 12 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, inculpatul A. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. cu aplicarea art. 44 C. pen. reținându-se în fapt, în esență, că, în data de 29 iulie 2012, împreună cu ceilalți inculpați a sprijinit pe inculpatul B. prin oferirea, prin intermediul inculpatului E., alegătorilor din cadrul comunităților rrome din cartierul Pata Rât, a unor foloase materiale în valoare totală de 1500 lei, în scopul de a-i determina să voteze în cadrul referendumului.

Așadar, contrar celor susținute de apărare, activitatea concretă reținută în sarcina inculpatului A. prin rechizitoriu, confirmată de către instanța de fond, dar și de către instanța de apel, a constat în oferirea, prin intermediul inculpatului E., unor foloase materiale alegătorilor în scopul de a-i determina să voteze în cadrul referendumului. Or, această faptă a fost și este, în continuare, incriminată. De altfel, incriminarea faptei constând în oferirea de foloase materiale alegătorilor în scopul de a-i determinat să voteze nu a fost contestată de apărare. Recurentul a susținut că a fost dezincriminată promiterea unor foloase alegătorilor în scopul de a-i determinat să voteze, aspect real, de altfel, însă, în cauză, așa cum s-a menționat anterior, elementul material al infracțiunii pentru care a fost condamnat inculpatul nu a constat în promisiunea unor foloase, ci în oferirea acestora.

În realitate, inculpatul solicită reținerea unei alte situații de fapt (respectiv că nu a oferit bunurile respective, ci doar le-a promis), analiză ce excede, așa cum s-a menționat anterior, examnului care poate fi făcut în cadrul recursului în casație.

În ceea ce privește susținerile recurentului privind inexistența faptei, respectiv comiterea acesteia ulterior închiderii urnelor de vot, niciun folos nefiind remis anterior acelui moment, Înalta Curte subliniază că infracțiunea prevăzută de art. 392 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. se consumă la momentul săvârșirii uneia dintre modalitățile alternative prevăzute de textul de incriminare, respectiv oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, în scopul de a determina exercitarea sau neexercitarea dreptului de vot în legătură cu aspectul pus în discuție în cadrul referendumului.

Or, așa cum s-a menționat anterior, inculpatul a fost condamnat întrucât l-a sprijinit pe inculpatul B. prin oferirea de bani, bunuri sau alte foloase, alegătorilor, prin intermediul inculpatului E., modalitatea normativă a oferirii nepresupunând remiterea imediată a foloaselor. Mai mult, Înalta Curte subliniază, așa cum, de altfel, a arătat și în cele ce preced, că, în situația în care oferta ar fi fost urmată imediat de înmânarea efectivă a foloaselor, elementul material al infracțiunii ar fi fost realizat sub forma dării.

Ca atare, remiterea efectivă a foloaselor ulterior închiderii urnelor nu afectează existența infracțiunii, întrucât aceasta s-a consumat la momentul realizării elementului material, respectiv când au fost oferite acele bunuri.

De asemenea, în ceea ce privește scopul oferirii bunurilor, în condițiile în care scopul este un element care condiționează existența infracțiunii de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, Înalta Curte constată că instanța de apel a reținut în mod expres că foloasele materiale în valoare totală de 1.500 lei au fost oferite alegătorilor din cadrul comunităților rrome din cartierul Pata Rât, în scopul de a-i determina să voteze în cadrul referendumului.

În consecință, Înalta Curte constată că fapta imputată inculpatului, astfel cum a fost reținută de instanța de apel, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 392 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen.

Analizând, în continuare, criticile recurentului referitoare la cea de-a doua faptă reținută în sarcina acestuia, respectiv constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (6) C. pen., Înalta Curte constată că s-a susținut, pe de-o parte, că această faptă nu este prevăzută de legea penală întrucât lipsește una dintre trăsăturile esențiale (condiția tipicității), infracțiunea care intră în scopul grupului fiind dezincriminată, iar pe de altă parte, că nu sunt întrunite nici celelalte condiții prevăzute de textul de incriminare, în sensul că nu a existat o grupare din trei sau mai multe persoane (precis determinată), la care să fi aderat sau nu alte persoane sau care să fi fost sprijinită sau nu de alte persoane, care să fi acționat coordonat, după reguli precis stabilite cu scopul de a comite infracțiuni și care să fi acționat pe o anumită perioadă de timp.

În legătură cu această faptă, Înalta Curte constată că, prin decizia penală nr. 608/A din 12 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, inculpatul A. a fost condamnat și la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 367 alin. (1), (6) C. pen. cu aplic. art. 44 C. pen., toate cu aplicarea art. 5 C. pen., constând, în esență, în aceea că, la data de 29 iulie 2012, s-a asociat cu inculpații B., C., D., G., F., E. în vederea săvârșirii de infracțiuni în legătură cu referendumul, primind, prin interpuși, de la inculpatul B. suma totală de 13.000 lei pentru activitățile infracționale.

Conform dispozițiilor art. 367 alin. (1) C. pen., inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

De asemenea, potrivit art. 367 alin. (6) C. pen., prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Totodată, prin decizia nr. 10/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că dezincriminarea infracțiunii care reprezintă scopul grupului infracțional organizat face să nu mai fie îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 367 din C. pen.

Procedând, așadar, la analiza tipicității obiective a faptei de constituire a unui grup infracțional organizat imputată recurentului A., astfel cum a fost reținută de curtea de apel, Înalta Curte constată, așa cum, de altfel, a menționat și anterior, că nu a intervenit dezincriminarea infracțiunii de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, care a reprezentat scopul grupului infracțional organizat. Fără a mai relua argumentele anterior prezentate, referitor la incriminarea, în continuare, a infracțiunii de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum, Înalta Curte subliniază, totuși, că infracțiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. a fost săvârșită în modalitatea normativă a oferirii de foloase, nu a promisiunii, cum a susținut în mod constant apărarea.

Prin urmare, având în vedere că infracțiunea care reprezintă scopul grupului, în speță, coruperea alegătorilor în legătură cu un referendum, nu a fost dezincriminată, în cauză nu se aplică decizia nr. 10/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiind îndeplinită condiția tipicității infracțiunii prevăzute de art. 367 din C. pen.

De asemenea, în speță sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de art. 367 alin. (6) C. pen., respectiv: grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Din această perspectivă, sunt relevante constatările instanței de apel cu privire la grupul infracțional organizat, în motivarea deciziei reținându-se următoarele:

„Referitor la inițierea, constituirea și aderarea la grupul infracțional relevante sunt declarațiile inculpatului A., E. și a inculpatului F. (…)

Din aceste declarații rezultă cu claritate că inițiativa constituirii grupului a aparținut inculpatului B., iar grupul avea drept scop expres precizat, determinarea unor persoane cu drept de vot de a vota. (…)

Afirmația că nu există un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane precis determinate, constituit pentru a acționa o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni este contrazisă de probele menționate din care rezultă clar scopul deplasării inculpaților din București în Cluj-Napoca, explicațiile date inculpaților în acest sens de către inculpatul B. în momentul în care a ajuns la sediul K. și scopul explicit al comiterii infracțiunii de coruperea alegătorilor, exercitării votului multiplu, dar și cel al creării unor acte de dezordine în interiorul secțiilor de votare și introducerea unor voturi în urne.

Existența în timp a grupului rezultă și din înțelegerea inculpaților B. și A. de a constitui o grupare care să le folosească în viitor, în același scop, respectiv o chestie pe termen lung, inculpatul A. fiind nemulțumit că de el și prietenii lui este nevoie odată la patru ani”.

În plus, se constată că în cuprinsul deciziei atacate sunt expuse acțiunile inculpatului A. de constituire a acestui grup infracțional organizat, fără să fie vorba despre o acuzație generică, iar fapta corespunde tiparului de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., reținută de instanța de apel ca lege penală mai favorabilă.

Față de cele reținute, Înalta Curte constată că faptele pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului A., astfel cum au fost stabilite de către instanța de apel, corespund tipicității obiective a infracțiunilor pentru care acesta a fost condamnat (art. 48 C. pen. raportat la art. 386 alin. (1) C. pen. raportat la art. 392 C. pen. și art. 367 alin. (1) și 6 C. pen.), acestea fiind prevăzute de legea penală.

Drept urmare, criticile formulate în temeiul art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. sunt nefondate.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 608/A din 12 aprilie 2017 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2013.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 65 lei, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Complicitate la infracțiunea de corupere a alegătorilor în legătură cu un referendum. Solicitare privind reținerea unei alte situații de fapt was last modified: august 16th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.