Complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei

12 aug. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 119
  • Legea 78/2000: art. 13^2
  • Legea 78/2000: art. 18^1 alin. (1)
  • NCP: art. 244 alin. (1)
  • NCP: art. 297 alin. (1)
  • NCP: art. 35 alin. (1)
  • NCP: art. 38 alin. (1) şi (2)
  • NCP: art. 48 alin. (1)
  • NCP: art. 5
  • NCPP: art. 275 alin. (2)
  • NCPP: art. 433
  • NCPP: art. 438 alin. (1)
  • NCPP: art. 447 alin. (2)
  • NCPP: art. 448

În cazul inculpatului A., din: o infracțiune de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei, prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, o infracțiune de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., o infracțiune de fals în declarații prev. de art. 326 alin. (1) C. pen., o infracțiune de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) C. pen.rap. la 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), o infracțiune de complicitate la înșelăciune în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap la 244 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) toate cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) C. pen. în o infracțiune de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen. și o infracțiune de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei prev. de art. 48 alin. (1) C. pen.rap. la 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale) în condițiile art. 5 C. pen. și art. 38 alin. (1) și (2) C. pen.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 369/RC din 26 octombrie 2018)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Recursul în casație, în reglementarea C. proc. pen., este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, într-un sistem guvernat de dublu grad de jurisdicție, reprezentând un ultim nivel de jurisdicție în care părțile pot solicita conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, însă doar în limita cazurilor de casare prevăzute expres și limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.

Având în vedere specificul acestei căi extraordinare de atac, legiuitorul a prevăzut condiții stricte cu privire la hotărârile ce pot fi atacate, termenul de declarare, cuprinsul și motivarea cererii de recurs în casație, cazurile pentru care se poate formula această cale de atac și titularii căii de atac, în scopul asigurării unei rigori și discipline procesuale și al evitării introducerii, în mod abuziv, a recursurilor care nu se încadrează în motivele prevăzute de lege.

Campanie Craciun UJmag 2020

Potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) C. proc. pen. motivele de recurs în casație sunt limitate la nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente (pct. 1); condamnarea inculpatului pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală (pct. 7); încetarea, mod greșit, a procesului penal (pct. 8); lipsa constatării grațierii sau constatarea în mod greșit că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată (pct. 11); aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege (pct. 12).

Deși recursul în casație presupune o judecată a cauzei, aceasta este însă limitată la persoana care a declarat și la care se referă declarația de recurs, calitatea recurentului și, nu în ultimul rând, numai la motivele de casare prevăzute la art. 438 C. proc. pen., invocate în cererea de recurs în casație și pentru care s-a admis în principiu această cale de atac.

Or, limitarea obiectului judecății în recursul în casație la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanțiale constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege.

Instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Totodată, se reține că, în conformitate cu prevederile art. 447 alin. (2) C. proc. pen., la judecarea recursului în casație instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate, pe baza actelor și a materialului din dosarul cauzei, precum și a înscrisurilor anexate cererii de recurs în casație și care au fost invocate în motivarea acesteia și, de asemenea, este obligată să se pronunțe asupra tuturor cazurilor de recurs în casație invocate de părți sau procuror.

Se mai reține că, în cazul admiterii recursului în casație, potrivit dispozițiilor art. 448 C. proc. pen., instanța poate pronunța o soluție de achitare a inculpatului, încetarea procesului penal ori înlăturarea greșitei aplicări a legii, precum și rejudecarea cauzei de către instanța de apel ori instanța competentă material sau după calitatea persoanei, dacă sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 438 C. proc. pen.

În considerarea aspectelor teoretice relevate, se constată că, în cauză, inculpata a formulat critici subsumate, în esență, greșitei încadrări juridice a faptelor reținute în sarcina sa și neîndeplinirea elementelor constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnată.

Astfel, a susținut că instanța de apel, interpretând eronat normele de drept, a pronunțat o hotărâre nelegală în condițiile în care a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată, respectiv din: o infracțiune abuz în serviciu în formă continuată (3 acte materiale) prev. de art. 13^2 din Legea 78/2000 combinat cu art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., o infracțiune de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei) prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, o infracțiune de complicitate la înșelăciune prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) C. pen. toate cu aplic. art. 38 alin. (1) și (2) C. pen. în o infracțiune de complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale) și art. 5 C. pen.

De asemenea, a făcut ample referiri la procedura pe care trebuia să o urmeze în funcția pe care o deținea și a mai arătat că aceasta nu avea nici măcar atribuții stabilite prin fișa postului în ceea ce privește activitatea pe care o desfășura ca urmare a delegării.

Înalta Curte notează că, prin criticile aduse deciziei atacate prezentate în motivele de recurs în casație formulate de recurenta inculpată, în realitate, nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită reanalizarea situației de fapt și reevaluarea materialului probator, cu consecința stabilirii unei alte încadrări juridice a faptei pentru care a fost condamnată, precum și a unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere de instanța de apel cu titlu definitiv pe baza materialului probator administrat și care să conducă la o soluție favorabilă inculpatei, motive ce nu pot fi circumscrise cazurilor de casare expres și limitativ prevăzute de dispozițiile legale în materie, respectiv art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Or, Înalta Curte apreciază că starea de fapt reținută în cauză, concordanța acesteia cu probele administrate, încadrarea juridică a faptelor, modul de apreciere al probatoriului, neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor și vinovăția inculpatului nu mai pot fi analizate de către instanța de recurs în casație.

Pornind de la scopul recursului în casație impus prin dispozițiile art. 433 din C. proc. pen., potrivit căruia examinarea cauzei în recurs în casație se limitează doar la verificarea respectării legii de către instanța a cărei hotărâre a fost atacată sub aspectul soluționării cauzei prin aplicarea și interpretarea corectă a legii, Înalta Curte poate cenzura situația de fapt într-o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept și nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze în parametrii în care a avut loc judecata în fond și apel.

Videoconferința regională de insolvență Buzău

Prin urmare, critica inculpatei excede analizei instanței de recurs în casație, aspectul neputând fi valorificat în contextul niciunuia dintre cazurile de casare expres și limitativ reglementate de art. 438 C. proc. pen., legiuitorul statuând asupra analizei nelegalităților comise de instanțele de fond.

Din analiza deciziei penale atacate și din actele dosarului, rezultă că instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii, infracțiunea reținută în sarcina inculpatei este prevăzută în C. pen., constatându-se că ansamblul probator administrat în cauză a demonstrat că fapta există și a fost corect încadrată juridic și că a fost săvârșită de inculpată cu forma de vinovăție cerută de lege, iar din această perspectivă criticile acesteia sunt neîntemeiate.

În acest context argumentativ, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpata C. împotriva deciziei penale nr. 278 din data de 06 martie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenta inculpată C. și intimatul inculpat A., în sumă de câte 65 RON, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei was last modified: august 11th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.