Compatibilitatea măsurilor pentru siguranța cibernetică a sistemului 5G cu libertatea comerțului

11 iun. 2020
Articol UJ Premium
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1251
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

IV. Excepțiile generale

Potrivit art. XX GATT și art. XIV GATS, părțile pot adopta măsuri contrare regulilor GATS și GATT dacă:

– Măsurile nu sunt aplicate într-un mod arbitrar;

Campanie Craciun UJmag 2020

– Măsurile nu reprezintă o discriminare nejustificată;

– Măsurile nu constituie o restricție deghizată a comerțului internațional.

Totodată, este necesară analizarea proporționalității între scopul urmărit prin aplicarea măsurilor restrictive pentru a preveni aplicarea de către statele membre a unor măsuri protecționiste sub pretextul uneia dintre excepțiile generale[31].

Suplimentar, art. XIV GATS permite luarea unor restricții și pentru protejarea ordinii publice, însă numai în situația în care există o amenințare reală și suficient de serioasă împotriva unuia dintre interesele fundamentale ale societății[32].

Prin raportul din cauza Gasoline în cazul în care este invocată o excepție generală de către un stat este necesară efectuarea unei verificări pe două paliere[33]:

– într-o primă fază va fi verificată dacă măsura se încadrează în una dintre situațiile prevăzute de art. XX lit. (a) – (j) GATT sau lit. (a)-(e) GATS – pentru analiza de față putând apărea ca relevante doar excepțiile care vizează protejarea ordinii și/sau moralei publice, urmând ca, ulterior,

– în a doua fază, panelul să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de clauza introductivă a art. XX.

Procesul verificării ar fi similar, deci, cu cel descris mai sus în cadrul excepției de securitate, respectiv, nu se poate evalua existența unei situații care necesită protecția siguranței naționale decât dacă măsurile sunt confirmate a fi din categoria celor descrise în situațiile de excepție.

În funcție de motivele concrete invocate de către state pentru interzicerea sau restrângerea accesului anumitor produse și sau servicii, urmează ca, în cadrul unei eventuale dispute, panelul să analizeze în care dintre situațiile prevăzute de art. XX lit. (a) – (j) GATT sau lit. (a)-(e) GATS, poate fi încadrată acea situație.

De principiu, doctrina a arătat[34] că interesele de securitate națională sunt acoperite exclusiv de art. XIV bis, referitoare la excepția de securitate, din acordul GATS, nefiind admisibil ca pentru luarea unei asemenea măsuri să fie invocate prevederile art. XIV din GATS, care, prin ordine publică s-ar referi doar la interesele sociale.

În orice caz, independent de cauza ce determină luarea măsurii, este necesară, astfel cum am arătat mai sus, îndeplinirea și a condițiilor condițiile prevăzute de clauza introductivă a art. XX, analizate succint în continuare.

Astfel, o măsură poate fi considerată arbitrară fie (i) în situația în care această trăsătură reiese din chiar normele care instituie măsura fie (ii) dacă normele care prevăd respectiva măsură ar fi clare și juste, însă măsura ar fi aplicată în mod arbitrar[35], considerându-se, spre exemplu că inflexibilitatea și rigiditatea în aprecierea autorităților pentru eliberarea unor licențe constituie o discriminare arbitrară[36].

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

În acest sens, revenind la situația noastră premisă, pentru a evita ca măsura să fie considerată arbitrară, statele care ar aplica restricțiile ar trebui să instituie criterii clare și obiective pentru a determina în ce măsură un anumit produs sau serviciu este de natură a periclita siguranța sa cibernetică.

În alte cauze, caracterul arbitrar al măsurii a fost analizat în raport cu o altă condiție, respectiv aceea a unei discriminări între două state aflate în situații similare, dar cărora li se aplică un tratament diferit[37]. În altă cauză, s-a apreciat ca fiind discriminatorie situația în care produsele importate erau supuse unor restricții ce nu erau aplicate și asupra produselor interne[38].

Totodată, măsurile sunt considerate discriminatorii în situația în care nu este permisă o analiză a caracterul adecvat al programului de reglementare pentru condițiile existente în țările exportatoare respective[39].

S-a arătat că pentru a fi evitată discriminarea în acest caz, este necesar ca statele, în loc să aplice aceeași politică tuturor celorlalți membri, să adopte o flexibilitate care să permită exportatorilor să aplice politici similare care să conducă la rezultate comparabile[40].

Astfel, în aprecierea capacității unor produse sau servicii de a satisface măsurile de securitate cibernetică, statele ar trebui să aibă în vedere nu numai propriile standarde, ci și regulile impuse de statul exportator pentru furnizarea respectivelor bunuri și servicii, pentru a determina dacă regulile impuse de către exportator pot sau nu conduce la realizarea aceluiași nivel de siguranță.

Nu în ultimul rând, s-a apreciat că o există o restricție deghizată nu numai atunci când măsura în sine este ascunsă sau neanunțată, ci și atunci când o restricție arbitrară sau discriminatorie in comerțul internațional este luată doar formal ca una dintre excepțiile permise de art. XX din Convenția GATT[41].

De asemenea, nu trebuie omis că măsura trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea scopului propus. Astfel, standardul stabilit în jurisprudența OMC este acela cel al importanței interesului sau valorii protejate, apreciindu-se că este mai ușor de acceptat o măsură coercitivă pentru o valoare vitală[42].

Acest standard este relevant și din perspectiva sarcinii probei, care va reveni părții care invocă excepția generală[43], sens în care va trebui să demonstreze îndeplinirea tuturor condițiilor impuse de art. XX GATT sau art. XIV GATS.

Se acceptă în practica WTO ca autorul excepției generale nu este ținut să dovedească faptul că nu există nicio altă măsură pentru atingerea scopului permis de convenții, însă, în situația în care partea adversă argumentează că o altă măsură, mai puțin restrictivă, ar fi de natură să aducă la atingerea aceluiași scop, autorul excepției trebuie să demonstreze că măsura inițial aplicată rămâne necesară, chiar și în contextul existenței acele alternative[44].

 

V. Concluzii

Prin urmare, în lumina jurisprudenței și a doctrinei mai sus analizate, fiecare stat va trebui să aprecieze, cu respectarea obligației de buna credință, în ce măsură există una dintre situațiile prevăzute de subsecțiunile de la art. XXI (b) GATT sau art. XIV bis (b) GATS, astfel încât o eventuală măsură de excludere sau limitare a anumitor produse sau servicii în contextul protejării securității naționale să fie justificată.

Panelul în cauza Russia — Traffic in Transit a confirmat că autonomia statelor de apreciere în stabilirea intereselor esențiale de securitate este limitată de cele 3 situații prevăzute de art. XXI (b) din GATT, a căror îndeplinire trebuie verificată, în prealabil.

Având în vedere că, totuși, statele membre ale Uniunii Europene nu se află într-o stare de urgență în relațiile internaționale cu vreunul dintre producătorii și furnizorii de echipamente de 5G (situații apreciate de practica WTO ca intrând în sfera excepției de securitate, alături de situațiile de război, prevăzute expres de art. XXI (b) (iii)) este dificil de susținut, în opinia noastră, o eventuală excepție de securitate.

S-ar putea aprecia, cu suficient temei, că statele nu ar putea extinde noțiunea de interes esențial de securitate și pentru a satisface unele interese economice sau justificat de respectarea unor alte convenții internaționale iar constatarea existenței unui interes esențial de securitate ar trebui însoțită de un probatoriu minim, cu respectarea limitei impuse de art. XXI (a) GATT.

În schimb, chiar în cazul în care s-ar aprecia că securitatea cibernetică nu se încadrează în sfera protejării unui interes esențial de securitate (în sensul art. XXI GATT), ci ar constitui una dintre situațiile prevăzute de art. XIV GATS sau XX GATT – dintre care, cel mai probabil, statele s-ar putea raporta la sfera protejarea ordinii și/sau moralei publice, ar trebui să se poată justifica, în contra opiniilor doctrinare, că ordinea publica nu se refera doar la securitate socială, ci include și sfera securității cibernetice.

Este important ca statele să aprecieze asupra oportunității unei măsuri nediscriminatorii și necesare pentru atingerea scopului urmărit.

Restrângerea accesului pe o anumită piață a unor anumite produse și sau servicii, trebuie, așadar să respecte un raport de proporționalitate cu valoarea a cărei protecție se urmărește. Chiar și în contextul în care valoarea ar fi de o importanță ridicată, statele ar trebui să examineze dacă, chiar și în prezența unor măsuri alternative, mai puțin restrictive, cum ar fi obligația de a impune obținerea anumitor licențe sau limitarea parțială a accesului pe respectiva piață, ar putea justifica, în continuare, proporționalitatea, necesitatea măsurii.


[31] Gisele Kapterian – A Critique of the WTO Jurisprudence on ‘Necessity’ publicată în The International and Comparative Law Quarterly Vol. 59, No. 1 (Jan., 2010), Cambridge University Press, pag. 127

[32] Nota 5 a versiunii GATS disponibila pe pagina de internet a Organizației Mondiale a Comerțului https://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/26-gats_01_e.htm (consultat la data de 04.05.2020).

[33] Raportul Panelului de Apel WT/DS2/AB/R – pagina 22, disponibil la https://docs.wto.org/dol2fe/Pages/FE_Search/FE_S_S006.aspx?Query=(@Symbol=%20wt/ds2/*)&Language=ENGLISH&Context=FomerScriptedSearch&languageUIChanged=true# (consultat la data de 06.05.2020).

[34] Thomas Cottier, Panos Delimatsis, Nicolas F. Diebold – Article XIV GATS: General Exceptions, cu referire la cauza US Gambling, WT/DS285/AB/R, disponibil la https://www.researchgate.net/publication/228157509_Article_XIV_GATS_General_Exceptions (consultat la data de 06.05.2020).

[35] Raportul panelului G.3.11.7 US — Shrimp, para. 160 (WT/DS58/AB/R).

[36] Idem, para. 177.

[37] Raportul panelului G.3.12.11 Brazil — Retreaded Tyres, para. 226–228.

[38] Raportul Panelului de Apel WT/DS2/AB/R.

[39] Raportul panelului G.3.12.3 US — Shrimp, para. 164–165 (WT/DS58/AB/R).

[40] Raportul panelului 21.5 – Shrimp para. 144 (WT/DS58/AB/RW).

[41] Raportul Panelului de Apel WT/DS2/AB/R – pagina 23.

[42] Raportul panelului G.3.6.2 Korea — Various Measures on Beef, para. 162, precum și expunerea domnului Conf. univ. dr. Ion Gâlea din cadrul dezbaterii „Urgența în drept” – partea II – disponibilă pe https://www.youtube.com/watch?v=GQ8TS0lHlEA&feature=youtu.be cu referi la Thailanda – Țigări și UE – Azbest.

[43] Raportul panelului G.4.3.1 US — Gambling, para. 309–310.

[44] Raportul panelului G.3.3A.15 China — Publications and Audiovisual Products, para. 318–319 (WT/DS363/AB/R).

Compatibilitatea măsurilor pentru siguranța cibernetică a sistemului 5G cu libertatea comerțului was last modified: iulie 3rd, 2020 by Ion Dragne

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter